Studiu: 46% dintre români apelează la AI pentru sprijin emoțional, iar 42% sunt stresați din cauza situației financiare

Studiul realizat de Ipsos pentru Hepedy a fost făcut în șase țări din Europa Centrală și de Est: România, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria și Lituania. Cercetarea a analizat dificultățile care afectează viața de zi cu zi și starea emoțională, dar și utilizarea inteligenței artificială pentru sfaturi și discuții.

Potrivit sondajului, 46% dintre români au discutat cu AI despre problemele emoționale, solicitând sprijin, sfaturi legate de sănătatea mintală sau probleme personale.

Fenomenul este și mai accentuat în rândul Generației Z, 69% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani apelând la AI pentru sfaturi și sprijin emoțional.

„Faptul că atât de mulți români ajung să vorbească despre problemele lor cu un instrument AI spune, înainte de toate, ceva despre nevoia de a fi ascultați. Vedem deja că tehnologia își găsește un loc în modul în care oamenii caută sprijin și vorbesc despre ceea ce simt, iar AI poate avea un rol valoros atunci când este folosit responsabil și complementar terapiei. Procesul terapeutic presupune o relație umană, context și responsabilitate profesională, pe care tehnologia nu le poate înlocui. Tocmai de aceea, credem că rolul AI în sănătatea mintală ar trebui să fie acela de a susține procesul terapeutic, nu de a se substitui acestuia”, a declarat Mădălina Golgoțiu, Head of Community Hedepy.

78% dintre români, afectați de problemele personale

Datele arată că starea de bine a românilor este puternic influențată. 78% dintre respondenți au declarat că, în ultimele 12 luni, s-au confruntat cu probleme care le-au afectat viața de zi cu zi, printre acestea numărându-se munca, somnul sau relațiile.

În rândul Millennials (cei cu vârste cuprinse între 31 și 46 de ani), procentul este și mai ridicat, ajungând la 84%.

Stresul este cea mai frecventă problemă, precizată de 44% dintre respondenții români, urmată de grijile financiare, menționate de 42% dintre participanți. Totodată, incertitudinea politică și economică este menționată de 29% dintre respondenți. În ansamblu, 62% dintre români raportează dificultăți legate de starea emoțională și mentală.

România conduce clasamentul îngrijorărilor financiare

Potrivit datelor din studiu, țara noastră înregistrează cele mai ridicate niveluri ale grijilor financiare și ale preocupărilor legate de incertitudinea politică sau economică dintre cele șase țări analizate.

În ciuda problemelor cu care se confruntă, studiul scoate în față un contrast important: România are cea mai redusă pondere a persoanelor care resping terapia dintre cele șase țări analizate, dar și cea mai mică pondere a celor care au experiență efectivă cu terapia.

13% dintre respondenți au spus că nu ar lua niciodată în considerare terapia, comparativ cu aproape 15% dintre respondenții din Cheia, Slovacia și Ungaria. Totodată, doar 18% dintre români merg sau au mers în trecut la terapie, cel mai scăzut procent dintre piețele analizate.

Totuși, 31% dintre români cred că terapia i-ar putea ajuta și ar fi interesați să o încerce, costul fiind principalul factor care îi oprește, menționat de 41% dintre respondenți.

În rândul celor care nu au fost niciodată la terapie, dar ar fi interesați să o încerce, bariera financiară devine și mai pronunțată: 51% indică banii drept unul dintre principalele obstacole.

„Românii știu că terapia poate ajuta. Provocarea e să transformăm această deschidere în acces. Când doar 13% resping terapia, dar numai 18% au ajuns efectiv la ea, vedem o distanță clară între intenție și comportament. Iar faptul că banii sunt principala barieră ne arată unde începe, de fapt, conversația despre accesul la sănătate mintală”, a spus Mădălina Golgoțiu, Head of Community Hedepy.

7 din 10 români nu vorbesc despre problemele cu care se confruntă

Studiul scoate la iveală și o diferență între nevoia de a vorbi despre probleme și capacitatea de a face acest lucru. 72% dintre respondenți au trecut în ultimul an prin cel puțin o situație în care și-ar fi dorit să vorbească despre emoțiile sau problemele lor, dar nu au făcut-o.

Cele mai des întâlnite motive sunt dificultatea de a pune sentimentele în cuvinte și lipsa unei persoane cu care să poată vorbi, ambele menționate de 23% dintre respondenți. Totodată, teama de reacția celorlalți este menționată de 18%, iar rușinea de 14%.