Legea salarizării 2026, PROIECTUL oficial: Guvernul elimină 87 de sporuri şi schimbă radical grilele. Sindicatele ameninţă cu proteste ample după diminuarea fondului de salarii cu 10%

Legea salarizării 2026. Dragoş Pîslaru a prezentat, luni, noul proiect, arătând că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă foarte importantă şi e un moment bun pentru România, pentru că avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială. Potrivit ministrului, partidele au agreat ideea centrală că salariile nu scad şi că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vor adopta întreaga lege deodată şi într-un mod unitar.

„Reforma salarizării în sectorul bugetar din România este un proiect îndelung aşteptat. (..) Suntem în luna mai şi cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea, într-adevăr, cum putem îndeplini această reformă foarte importantă. (..) Suntem într-un moment bun pentru România, într-un moment în care avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială, tocmai pentru ca să ne asigurăm că această lege are şanse să fie trecută”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă în care a prezentat elementele noii legi a salarizării publice.

Cum se schimbă salariile în Justiţie

Anexa-nr-V-Reglementari-specifice-personal-justitie-20-mai-2026 (1)

Dragoş Pîslaru a prezentat paşii legaţi de reformă, arătând că este nevoie de două lucruri esenţiale.

„E nevoie să vedem ce ne permitem şi al doilea lucru, v-am spus că e nevoie de acest acord politic privind principii. (..) Noi astăzi încercăm să reparăm, dacă putem să ne uităm şi la principii, o legislaţie de salarizare care a fost adoptată în 2017, legea 153, care în esenţă nu era neapărat rea, ca lege”, a menţionat Pîslaru.

Potrivit ministrului interimar al Muncii, partidele politice au agreat acel plafon maxim pe care ni-l permitem.

„De la 166 miliarde de lei, cât avem în prezent, nu putem depăşi 174 miliarde de lei anul viitor, deci 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă”, a spus el.

Dragoş Pîslaru a mai declarat că partidele au agreat ideea centrală că salariile nu scad, că niciun venit nu va scădea şi că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vor adopta întreaga lege deodată şi într-un mod unitar, neexistând excepţii sau lucruri care să se adopte separat de către familiile ocupaţionale.

Legea salarizării 2026, cum se schimbă salariile în învăţământ: 

Anexa-I-cap-I-B-Reglem-spec-invat-20-mai-2026

El a mai spus că primul lucru clar pentru orice legislaţie de salarizare este acest principiu, muncă de valoare egală pentru salarizare egală.

„Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziţii care au acelaşi conţinut de muncă şi să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, după adoptarea legii 153, este că pentru anumite familii ocupaţionale s-au dat nişte bani în plus, altele au rămas în urmă iar diferenţele au rămas majore pe acelaşi tip de poziţii”, a explicat ministrul interimar al Muncii.

Dragoş Pîslaru a mai afirmat că al doilea lucru esenţial este legat de predictibilitate şi sustenabilitate.

„Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri, dată, cât îţi permiţi, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai, legat de deficitul bugetar şi ştiţi că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030, avem după aceea deficitul bugetar din 2027, care trebuie respectat şi în general să vedem cum corelăm această creştere a anvelopei salariale într-un mod în care să ţină pasul şi cu productivitatea din sectorul privat. Al treilea lucru care este esenţial pentru un sistem de administraţie publică relativ îmbătrânit, ca vârstă, peste 40 de ani, este ideea cum susţii funcţiile de intrare în administraţia publică, debutanţii şi cum îi motivezi şi pentru aceasta în mod evident este nevoie să te uiţi la salarizare”, a spus Pîslaru.

Legea salarizării 2026, cum se schimbă retribuţiile în serviciile medico-sociale

ANEXA-II-Cap-II-REGLEMENTARI-specifice-varianta-20-mai-2026

Legea salarizării 2026, cum se schimbă salariile în domeniul culturii

Anexa-III-cap-VI-20-mai-2026-Reglementari-specifice-personalului-din-cultura

Ministrul a mai arătat că un alt element care este crucial este cel de performanţă şi responsabilitate.

„Ştim foarte bine că se discută de acest lucru de mult timp. În legea 153, luată din ce lucrasem eu la Ministerul Muncii cu echipa, a fost preluată ideea de bonusare şi de stimulent de performanţă, dar care după aceea a deraiat cu fiecare familie ocupaţională, cu interpretările proprii”, a explicat ministrul.

Pîslaru a completat că este vorba şi de un sistem unitar mai clar şi predictibil, pentru că „suntem în continuare într-o situaţie în care anumite elemente de salarizare derivă de undeva din istorie şi ca valoare de referinţă încă mai apare acel VRS şi apare în acelaşi timp un lucru care e complet nefast şi anume litigii sau asimilări sau prorogări care, prin ordonanţa trenuleţ, la sfârşitul fiecărui an, mai sunt împinse încă un an mai departe.

„Deci ai nevoie să ai prerogativă a Guvernului, executivă, de a adopta un sistem de salarizare bugetară unitar”, a afirmat Pîslaru.

Potrivit acestuia, a existat o decizie politică în 2017 pentru care nu a fost de acord ca reprezentant al Guvernului la acea vreme, dar a fost decisă şi legea 153 a consacrat acest lucru şi anume că administraţia locală a ieşit din grilă, s-a desfiinţat grila pentru administraţia locală, urmând ca salariile să fie plafonate la salariile viceprimarului sau a vicepreşedintelui de CJ şi acum se readuce această grilă.