Economie
Dumitru Chisăliță: „România are toate premisele pentru a deveni unul dintre principalii piloni ai securității energetice din Europa”
De

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, consideră că energia a depășit statutul de simplu sector economic și a devenit unul dintre principalele elemente care vor influența dezvoltarea României în următoarele decenii.
Potrivit acestuia, în jurul politicilor energetice se vor decide nu doar investițiile și nivelul de trai, ci și securitatea națională, competitivitatea economiei și poziția României în Europa.
„Există momente în istoria unui stat în care o singură politică publică depășește limitele domeniului din care provine și ajunge să definească direcția întregii societăți. Pentru România, energia este astăzi o astfel de politică. Nu mai este doar o chestiune de producție, transport sau preț al electricității, gazului sau motorinei, ci una de securitate națională, competitivitate economică și influență geopolitică. În următoarele două decenii, în jurul energiei se va decide nu doar nivelul investițiilor sau al bunăstării, ci și tipul de societate pe care România îl va construi”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Citește și: România ar urma să primească aproape 60 de miliarde de euro de la UE. Anunțul lui Victor Negrescu
Acesta explică faptul că ascensiunea curentelor radicale din Europa este alimentată și de insecuritatea economică provocată de scumpirea energiei.
„Cetățenii devin vulnerabili la populism atunci când simt că statul nu îi mai poate proteja, când facturile cresc mai repede decât veniturile, industria își pierde competitivitatea, iar viitorul pare controlat de forțe asupra cărora nu au nicio influență. Energia se află în centrul acestei ecuații. Criza energetică provocată de războiul din Ucraina a demonstrat că reducerea dependenței energetice înseamnă, în realitate, independență politică”, a explicat specialistul.
În analiza sa, Dumitru Chisăliță arată că România se numără printre puținele state europene care beneficiază simultan de gaze naturale, energie nucleară, hidroenergie, un potențial important pentru energia regenerabilă și acces la fonduri europene.
În opinia sa, toate aceste avantaje ar putea transforma România într-unul dintre principalii furnizori de securitate energetică ai Uniunii Europene.
„România ocupă o poziție privilegiată. Puține state europene dispun simultan de gaze naturale, energie nucleară, hidroenergie, un potențial important pentru energia regenerabilă și acces la fonduri europene consistente pentru modernizarea sistemului energetic. Cu alte cuvinte, România are toate premisele pentru a deveni unul dintre principalii piloni ai securității energetice din Europa”, susține acesta.
Totuși, specialistul atrage atenția că există o contradicție între acest potențial și realitatea din teren.
„Chiar dacă este așa, realitatea dovedește că România se găsește în una dintre cele mai nefavorabile situații, cu unele dintre cele mai mari creșteri ale prețului la energie și cele mai mari nemulțumiri sociale. Acest decalaj dintre potențial și percepție reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri politice ale următorului deceniu”, avertizează Chisăliță.
Președintele AEI consideră că exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră poate schimba radical poziția României în Europa.
„Exploatarea gazelor din Marea Neagră oferă României o oportunitate istorică. Pentru prima dată după multe decenii, țara poate redeveni cel mai important producător de gaze din Uniunea Europeană. Beneficiile sunt evidente: reducerea importurilor, consolidarea balanței comerciale, venituri bugetare și o competitivitate sporită pentru industrie”, spune acesta.
În opinia sa, adevărata provocare începe însă după exploatarea resurselor.
„Adevărata valoare strategică nu constă în gazul extras, ci în modul în care veniturile rezultate vor fi utilizate. România nu trebuie doar să exploateze gazele din Marea Neagră. Trebuie să transforme această oportunitate într-un program amplu de modernizare: dezvoltarea infrastructurii energetice, extinderea capacităților nucleare, investiții în energia regenerabilă, digitalizarea rețelelor și susținerea unei noi politici industriale”, afirmă Dumitru Chisăliță.
În analiza sa, specialistul respinge ideea potrivit căreia dezvoltarea României ar presupune o distanțare de Uniunea Europeană.
„Întrebarea relevantă nu este dacă România trebuie să fie independentă de Europa, ci dacă poate deveni independentă de incompetența de la București și suficient de puternică în interiorul Europei pentru a-și apăra eficient interesele. Răspunsul este afirmativ, dar cu o condiție: renunțarea la falsa opoziție dintre patriotism și integrare europeană”, spune acesta.
Dumitru Chisăliță susține că patriotismul modern trebuie măsurat prin performanța instituțiilor și a economiei.
„Patriotismul secolului XXI nu ar trebui să se măsoare prin discursuri despre suveranitate, ci prin credibilitate, calitatea infrastructurii, productivitatea economiei, performanța educației și capacitatea instituțiilor de a administra inteligent resursele naționale”, a precizat președintele AEI.
În final, Dumitru Chisăliță afirmă că România are șansa de a transforma energia într-un avantaj economic și geopolitic, însă doar dacă va exista o strategie coerentă și o voință politică reală.
„România se află într-un moment rar al istoriei sale. Dispune de resurse naturale importante, de o poziție geografică strategică și de acces la finanțare europeană într-o perioadă în care securitatea energetică redefinește echilibrul de putere al continentului. Nu lipsa resurselor este problema României, ci lipsa unei viziuni capabile să transforme aceste avantaje într-un proiect național coerent. Dacă România va înțelege că energia este fundamentul unei noi politici industriale și al unei noi influențe regionale, atunci va demonstra că patriotismul autentic nu înseamnă retragerea din Europa, ci participarea activă la definirea viitorului ei”, conchide Dumitru Chisăliță.













