Concertul Metallica de pe Arena Națională, prilej pentru CNSAS să-i avertizeze pe nostalgicii comunismului: ”Securiştii ascultau şi rock(eri)”

Metallica a cântat, miercuri seară, pentru a cincea oară în România. La concertul de pe Arena Națională, unul dintre super-evenimentele muzicale din 2026, a asistat public de aproape toate vârstele, inclusiv adolescenți, tineri și reprezentanți ai generației 50+, deveniți fani heavy metal încă din anii ’80, când trupa americană lansa primele albume.

Concertul a prilejuit Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) o întoarcere în timp, înainte de 1990. De ce? Pentru a transmite un avertisment ”tinerilor de azi, care sunt nostalgici ai regimului comunist”.

Într-o postare cu titlul ”Securiştii ascultau şi rock(eri)”, CNSAS reamintește preocuparea regimului comunist pentru eradicarea ”influențelor” străine, cu precădere occidentale, asupra societății.

”Sistemul comunist a privit mereu cu suspiciune (dacă nu direct cu ostilitate) orice influenţă străină, mai cu seamă occidentală, asupra societăţii româneşti. Ca urmare, Securitatea îi supraveghea îndeaproape pe cei ‘infectaţi’. Românii, care comparau ‘tendenţios’ realităţile din Occident faţă de viaţa lor de zi cu zi, erau luaţi în vizor şi urmăriţi prin metode specifice. Nu doar comentariile referitoare la sistemul politic şi libertatea din statele democratice, respectiv cele despre nivelul de trai mult superior faţă de cel autohton interesau ‘organele’. Preferinţa românilor către producţia cultural-artistică occidentală stârnea, de asemenea, îngrijorare”, spun reprezentanții CNSAS.

Cei de la CNSAS dau ca exemplu, în acest context, cazul unui grup de studenți din Iași, ale căror acţiuni ”cu potenţial ‘duşmănos’ trebuiau documentate şi curmate prompt”.

Epilogul a fost, din fericire pentru acei tineri, unui fericit, însă asta doar pentru că a venit decembrie 1989 și au plecat cei care nu voiau rockeri în România comunistă.

Iată, mai jos, postarea integrală a CNSAS, însoțită și de fotografii ale notelor informative despre fanii rock-ului.

”Securiştii ascultau şi rock(eri)

Astăzi, 13 mai 2026, concertul Metallica va umple Arena Naţională.
Zeci de mii de oameni se vor bucura să îşi asculte şi să îşi vadă eroii în carne şi oase.
Acest lucru era de neimaginat acum 37 de ani. În acele vremuri nu aveai voie să asculţi ‘muzică occidentală’ nici în camera ta. Nu îţi permiteai să ieşi în evidenţă nici cu părul lung, nici cu hainele, cu atât mai puţin cu ideile.
În cenuşiul an 1989, câţiva tineri metalişti din Iaşi au ajuns în atenţia Securităţii pentru că au avut curajul să iasă în evidenţă.
Sistemul comunist a privit mereu cu suspiciune (dacă nu direct cu ostilitate) orice influenţă străină, mai cu seamă occidentală, asupra societăţii româneşti. Ca urmare, Securitatea îi supraveghea îndeaproape pe cei ‘infectaţi’. Românii, care comparau ‘tendenţios’ realităţile din Occident faţă de viaţa lor de zi cu zi, erau luaţi în vizor şi urmăriţi prin metode specifice. Nu doar comentariile referitoare la sistemul politic şi libertatea din statele democratice, respectiv cele despre nivelul de trai mult superior faţă de cel autohton interesau ‘organele’. Preferinţa românilor către producţia cultural-artistică occidentală stârnea, de asemenea, îngrijorare.
Curentele muzicale cu mare trecere în rândul tineretului occidental (disco, pop, rock, punk) erau văzute cu ochi răi de sistem, mai ales după ce Ceauşescu a pus capăt relativei deschideri culturale a ţării din anii ’60-’70. Aceste genuri muzicale erau considerate în general drept influenţă americană – iar America era liderul taberei anticomuniste. Regimul promova în schimb muzica populară şi aşa-zisa ‘muzică uşoară’ – un gen eteroclit, inspirat de artişti din Franţa şi Italia (ţări considerate acceptabile, până la un punct, pentru că aveau partide comuniste puternice, iar o bună parte a tineretului împărtăşea vederi de stânga).
Sigur, existau şi în România solişti şi trupe pop-rock, însă activau sub controlul atent al autorităţilor. Fuseseră ‘îmblânzite’ prin integrarea în forme oficiale de exprimare, verificate de regim (în emisiuni de radio şi televiziune, prin participarea la Cenaclul Flacăra). Piese atent selecţionate erau înregistrate pe discuri, după ce erau acceptate de cenzură. Erau organizate şi concerte, în special prin cluburi, în cadrul cărora trupele îşi permiteau o mai mare libertate de exprimare.

Citește și VIDEO Metallica, surpriză uriașă pentru fani la concertul de pe Arena Națională! Ce piesă românească a cântat faimoasa trupă americană

O notă informativă din 7 februarie 1989 atrăgea atenţia Securităţii Iaşi. Un grup de studenţi se constituiseră într-o ‘organizaţie de stil ’, numită ‘Aspida’. Tinerii, se ştie, au fost întotdeauna cei mai deschişi la nou şi vectorul tipic al schimbărilor politice. Prin urmare, acţiunile lor cu potenţial ‘duşmănos’ trebuiau documentate şi curmate prompt. În plus, ţinuta lor (păr lung, blugi, geci negre din piele, brăţări din piele cu ţinte metalice etc.) nu se încadra în modelul tern şi conformist promovat de regimul ceauşist. Studenţii subversivi erau adepţi ai muzicii rock, mai ales ai curentului heavy metal. Este hazliu faptul că tânăra locotenent se simte obligată să traducă termenul pentru şefii ei mai în vârstă şi, de presupus, nu tocmai la curent cu noile mode muzicale (probabil şi fără prea multe studii la bază).
Se pare că cel mai tare îi speriau pe securişti tricourile cu misterioasa literă ‘A’ a cărei semnificaţie nu reuşiseră să o descifreze. Mai bine, probabil, fiindcă ‘Anarchy’ le-ar fi alimentat şi mai tare ignoranţa şi paranoia. În documentul prezentat se găsesc trei menţiuni anxioase referitoare la ‘tricourile cu litera A’.
Interesant este şi faptul că, pe lângă postul de radio Europa Liberă, alte surse la care studenţii ieşeni ascultau muzica preferată erau posturile de televiziune din U.R.S.S. Aici politica de glasnost şi perestroika a lui Gorbaciov dusese la o deschidere fără precedent a societăţii sovietice faţă de influenţele occidentale, inclusiv cele muzicale. Dealtfel, câteva luni mai la vale, în august 1989, Moscow Music Peace Festival aducea pe scenă nume grele ale muzicii rock, precum Bon Jovi, Ozzy Osbourne sau Scorpions.
Totuşi, spre deosebire de sovietici, autorităţile comuniste de pe plaiurile mioritice erau mai puţin îngăduitoare faţă de astfel de manifestări şi moravuri capitaliste decadente. Prin urmare, securitatea însăilează un plan de măsuri pentru a-i identifica pe ‘metalişti’. Mai mulţi informatori vor fi dirijaţi în mediul studenţilor şi al elevilor de liceu, pentru a stabili câţi sunt, cine sunt, unde îşi fac veacul, ce comentarii fac şi ce preocupări au. Cei identificaţi urmau să fie verificaţi, împreună cu părinţii, iar asupra lor urmau să fie luate măsuri ‘S’ (interceptarea corespondenţei) şi ‘F’ (investigaţii la domiciliu). Suplimentar, şeful Serviciului I trasează sarcină ca sus-numita tov. locotenent, împreună cu un alt tânăr coleg locotenent să se infiltreze în localul frecventat de cei urmăriţi, pentru a efectua observaţii directe, sub acoperire de ‘consumatori’ (probabil pozând ca un cuplu). Din fericire pentru rockerii ieşeni, securiştii nu au reuşit să rezolve cazul înainte de evenimentele din decembrie 1989.
Aviz tinerilor de azi, care sunt nostalgici ai regimului comunist, fără să înţeleagă cu adevărat că modelul impus de acest sistem totalitar îngrădea în mod brutal libertatea de exprimare, pe care ei o consideră de sine înţeleasă”.

Citește și Metallica, mesaj special pentru fanii din România, chiar înainte de concertul de pe Arena Națională