Societate
Românca devenită „doulă de moarte”, o meserie tot mai căutată: „Foarte mulți îmi spun că ei nu ar putea face ceea ce fac eu. Este firesc”
În trecut, bocitoarele aveau un rol important în comunitățile rurale, însoțind familia îndoliată și oferind un sprijin emoțional prin ritualurile de înmormântare. Odată cu urbanizarea, această tradiție aproape că a dispărut. În ultimii ani însă, conceptul de „doulă de moarte” a început să câștige teren și în România, adaptat nevoilor actuale.
Spre deosebire de bocitoarele din trecut, o doulă de moarte nu participă doar la înmormântare, ci oferă sprijin înainte, în timpul și după deces.
Anca Magyar, care a urmat un curs de specializare în Statele Unite în urmă cu șase ani, spune că această activitate este mai degrabă o chemare decât o profesie.
Ce face, de fapt, o doulă de moarte
Anca Magyar explică faptul că rolul unei doule începe încă din perioada în care persoana este în viață.
„Doula de moarte este persoana care rămâne alături de un om care urmează să moară, fie că suferă de o boală terminală, fie că este într-o stare avansată de bătrânețe. În primul rând oferă sprijin emoțional și spiritual, apoi susține familia în organizarea ritualului de înmormântare, iar ulterior urmează consilierea de doliu”, a explicat aceasta, într-un interviu pentru Adevărul.
Ea spune că activitatea nu se limitează doar la persoanele aflate în fază terminală.
„Lucrăm și cu oameni care vor să își înțeleagă propria frică de moarte sau de îmbătrânire. Organizăm sesiuni individuale și grupuri pentru persoane sănătoase care vor să vorbească despre această teamă universală”, afirmă Anca Magyar.
Doula de moarte spune că, în multe cazuri, familiile trec prin conflicte puternice în ultimele zile de viață ale unei persoane dragi.
„În interiorul familiei se creează, de obicei, un haos considerabil, generat de frică și anxietate. Apar conflicte legate de moștenire, de organizarea înmormântării sau de alte probleme. Rolul meu este să aduc calm, echilibru și să ascult povestea fiecărei persoane”, spune ea.
Anca Magyar explică faptul că primul pas este câștigarea încrederii familiei și a persoanei aflate pe patul de moarte.
„Persoanele care se confruntă cu moartea simt nevoia să povestească ceea ce au pe suflet, iar eu sunt acolo să ascult și să ofer susținerea emoțională de care au nevoie”, mărturisește aceasta.
Pe lângă sprijinul emoțional, activitatea presupune uneori și îndrumare privind aspectele practice care apar după deces.
„Am studiat și legislația din România pentru a putea explica familiilor ce înseamnă un testament, cum funcționează moștenirea și ce pași trebuie urmați. Nu înlocuiesc un avocat, dar pot oferi informații de bază și pot ajuta la reducerea conflictelor dintre membrii familiei”, spune Anca Magyar.
Ea afirmă că, în astfel de momente, ies la suprafață tensiuni vechi între frați sau rude apropiate, iar rolul său este să faciliteze dialogul și să reducă tensiunile.
Întrebată cum reușește să facă față emoțional unei astfel de activități, Anca Magyar spune că secretul nu este distanțarea.
„Nu este vorba deloc despre detașare. Secretul este o conexiune profundă cu persoana care urmează să plece și cu familia ei. Am o practică interioară care îmi permite să las durerea să treacă prin mine fără să rămân încărcată de ea. Încerc să las în urmă iubire și împăcare”, afirmă ea.
Deși interesul pentru această activitate este în creștere, ocupația de doulă de moarte nu este recunoscută oficial în România și nu are un cod CAEN.
„În România nu există încă această meserie înregistrată oficial și nici cursuri de certificare recunoscute. Eu m-am format în Statele Unite, iar între timp au apărut programe și în Europa, inclusiv în Marea Britanie”, explică Anca Magyar.
Ea spune că, deși unii oameni privesc cu reticență această ocupație, nu s-a confruntat până acum cu reacții ostile.
„Foarte mulți îmi spun că ei nu ar putea face ceea ce fac eu. Este firesc. Pentru mine însă aceasta este o chemare și ceva ce se simte natural”, a concluzionat doulă de moarte.
