Reţeaua rezerviştilor SIE şi SRI de la Viena. Noi dezvăluiri despre legăturile dubioase cu Călin Georgescu şi Ion Ceban

Viena a rămas centrul operațiunilor ruse de spionaj și influență, iar trecutul nebulos al lui Călin Georgescu se leagă de aceast oraş cu multe conexiuni în Est.

Investigative Report a documentat deja această rețea vieneză, în care apar şi păuşarii lui Călin Georgescu: firme, publicații destinate diasporei, relații politice și un sistem relațional în care apar fostul ofițer SRI Silviu Pîrvu-Ularu și generalul SIE în rezervă Niculae Iana. În același mediu ajung, pe trasee diferite, Ion Ceban din Republica Moldova și Călin Georgescu. În cazul lui Ceban, legătura trece prin infrastructura asociativă și mediatică a familiei Hanț de la Viena, care îl promovează masiv și participă la organizarea evenimentelor administrației sale. În cazul lui Georgescu, firul ajunge direct la Dănuț-Constantin Hanț (fost Sultan) prin publicațiile sale și, ulterior, prin documentele DNA privind pregătirea unei angajări în Austria și discuțiile despre o viitoare relație economică.

Conexiunile rusești ale lui Ceban și Georgescu preced și sunt independente de relația cu familia Hanț. Ceban apare în documentele aparatului Kremlinului pentru Republica Moldova și în operațiunea fostului ofițer FSB Iurii Gudilin, care ajunge până la partidul său, Mișcarea Alternativă Națională (MAN). Georgescu are în anii petrecuți în Austria, la vedere, întâlnirea cu Aleksandr Dughin, călătoria Viena-Moscova din 2016, relația cu Roland Schatz și conexiunea Media Tenor Russia, la care se adaugă ulterior alte legături vieneze.

Igor Maslov. Fostul ofițer SVR care administra dosarul Moldovei, cu fiul în misiunea de la Viena

Numele lui este Igor Venediktovici Maslov, fost ofițer SVR ajuns în Administrația Prezidențială rusă și unul dintre responsabilii Kremlinului pentru Republica Moldova. Uniunea Europeană l-a sancționat în aprilie 2022 tocmai pentru rolul său în politica și activitățile subversive desfășurate de Moscova în fostul spațiu sovietic și îl indică drept consilier al lui Vladimir Putin inclusiv pentru Republica Moldova. În interiorul Administrației Prezidențiale, Maslov coordona componenta moldovenească a aparatului condus de generalul Vladimir Cernov, structură care urmărea actorii politici de la Chișinău, strângea informații despre ei și căuta mijloace de influențare a vieții politice și electorale.

De mai bine de un an, Ambasada României la Viena este condusă de Andrea Amza-Andraș. Din decembrie 2024, după plecarea lui Emil Hurezeanu la Ministerul Afacerilor Externe, postul de ambasador a rămas vacant, iar însărcinata cu afaceri a preluat conducerea reprezentanței. În jurul Andreei Amza-Andraș se regăsesc însă persoane și organizații care au avut un rol important în comunitatea românească din Austria și care au ajuns în centrul scandalului privind rețeaua de susținere a lui Călin Georgescu. Una dintre aceste conexiuni este cu familia Hanț. Potrivit unor interceptări realizate de DNA, Constantin Hanț l-ar fi angajat fictiv pe fostul candidat la alegerile prezidențiale pentru a-i facilita acestuia ieșirea din țară în timp ce se afla sub control judiciar, scrie şi Adevărul

Andrea Amza-Andraș și Laura Hanț au apărut împreună la mai multe evenimente ale comunității românești. În iunie 2024, cele două au participat la ceremonia dedicată lui Mihai Eminescu organizată la Viena. Laura Hanț este președinta Asociației „Mihai Eminescu” din Viena și fostă șefă a PSD Austria. În anul 2019, ea a fost făcută cetățean de onoare al municipiului Iași.

Citeşte şi

Asociația „Mihai Eminescu”, pe care o conduce, a organizat de-a lungul anilor numeroase evenimente cu participarea unor oficiali români și austrieci și a primit finanțări publice pentru proiecte destinate promovării României în străinătate.

Soțul Laurei Hanț, omul de afaceri Constantin Dănuț Hanț, apare în stenogramele DNA publicate în cadrul anchetei privind rețeaua din jurul lui Georgescu. Potrivit interceptărilor, Hanț l-a angajat fictiv pe fostul candidat la o firmă din Austria pentru a-i crea acestuia posibilitatea de a părăsi România, în condițiile în care Georgescu se afla sub control judiciar.

„Costi l-a angajat pe Georgescu în Austria la firmă că ăștia nu-i dădeau voie să plece din țară și face notificare acuma că știi, n-au voie conform legii, să-ți interzică dreptul la muncă, știi? (…) Și i-a făcut hârtie Costi că e așteptat la servici în Austria”, se arată într-o interceptare în care Silviu Ularu descrie modul în care Dănuț Hanț Constantin ar fi încercat să îl scape pe Georgescu de interdicția de a părăsi țara, potrivit Digi24.ro.

Conform anchetatorilor, întreaga operațiune ar fi fost coordonată de Nicolae Iana, general în rezervă al SIE. Din rețea ar mai face parte și Silviu Pîrvu-Ularu. Atât Constantin Hanț cât și Silviu Pîrvu-Ularu sunt urmăriți penal de DNA într-un dosar de trafic de influență.

De asemenea, din discuțiile interceptate reiese că Dănuț Hanț Constantin și-ar fi dorit să se asocieze cu Georgescu într-o companie de consultanță pe probleme financiare.

„Au discutat și fac o firmă de consultanță pe probleme economice parte …. cu Georgescu, știi, să o preia Georgescu, să se ocupe de ea pe probleme economice cu parteneriat cu Profesional Consulting! Da, asta pe România și aia pe Austria și … partener direct”, arată stenogramele.

Călin Georgescu a negat că îl cunoaște pe Hanț și a respins existența unei relații profesionale sau personale cu acesta. Afirmația sa contrazice informațiile rezultate din interceptările aflate la baza anchetei.

În timpul campaniei prezidențiale din 2024, familia Hanț s-a poziționat public în favoarea lui Călin Georgescu. Surse din comunitatea românească din Austria spun că prin intermediul asociației și al relațiilor construite în diaspora au fost mobilizați susținători ai acestuia și au fost organizate grupuri de sprijin pentru campania sa.

Finanțatorul lui Călin Georgescu se vede un fel de Elon Musk al României: „Vă anunț că nu cedez până nu veți plăti daune morale” Această rețea se intersectează astăzi cu reprezentanța diplomatică a României de la Viena prin relația dintre Andrea Amza-Andraș și Laura Hanț.

Andrea Amza-Andraș a ajuns în ultimul an să gestioneze o parte importantă a relației României cu mediul politic și economic austriac. În această calitate, ea a organizat și vizita lui Ilie Bolojan în Austria, unde premierul român a fost primit cu onoruri militare. În program s-a aflat și întâlnirea dedicată „consolidării cooperării economice dintre România și Austria – Romanian Business & Innovation Platform Austria”.

La întâlnire au participat Ilie Bolojan, Andrea Amza-Andraș, ministrul de Externe Oana Țoiu, ministrul Economiei Bogdan Ivan, Mihai Jurca, Dragoș Hotea și oameni de afaceri români din Austria.

În cercurile diplomatice de la Viena, Amza-Andraș este considerată una dintre persoanele care își pregătesc candidatura pentru postul de ambasador al României în Austria. Poziția pe care o ocupă acum îi oferă acces direct atât la oficialii austrieci, cât și la mediul de afaceri și la organizațiile românești din Austria.

O zonă aparte a acestei rețele de relații este Austria Inferioară, unul dintre principalele centre de putere ale ÖVP, partidul care a susținut blocarea aderării României la Schengen. În 2022 și 2023, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a menținut veto-ul Austriei împotriva aderării României și Bulgariei, într-un moment în care ÖVP se pregătea pentru alegerile regionale din Austria Inferioară, desfășurate în ianuarie 2023.

Decizia Vienei a provocat una dintre cele mai grave crize diplomatice dintre România și Austria din ultimii ani. La București, veto-ul a fost interpretat inclusiv prin prisma intereselor electorale ale ÖVP în Austria Inferioară, unde partidul condus la nivel regional de Johanna Mikl-Leitner își apăra poziția dominantă.

Fost ofițer al serviciului secret al armatei, printre fondatorii unei asociații cu simpatii legionare, susținătoare a lui Călin Georgescu În acest context, postul de consul onorific al României în Austria Inferioară capătă o importanță aparte. România a avut deja o experiență problematică în alegerea reprezentantului său în acest land.

În 2018, Harald Neumann, la acel moment director al grupului Novomatic, a fost numit consul onorific al României în Austria Inferioară. Numirea a fost prezentată atunci ca un instrument pentru consolidarea relațiilor economice dintre România și land și s-a bazat în mare măsură pe poziția lui Neumann în mediul politic și de afaceri austriac. Doi ani mai târziu, Neumann a demisionat de la conducerea Novomatic, după ce a fost pus sub învinuire într-un dosar de corupție. Ulterior, el a părăsit și funcția de consul onorific.

Gilbert Rukschcio, favorit să preia funcția de consul onorific în Austria Inferioară 
În locul său ar putea fi numit un anume Gilbert Rukschcio. Acesta din urmă a lucrat timp de aproape două decenii în zona de consultanță, comunicare și public affairs și a fost partener al Pantarhei Advisors, una dintre agențiile austriece cunoscute pentru activitatea de relații guvernamentale și comunicare strategică.

În 2025, Rukschcio a ajuns la OMV, unde ocupă funcția de Senior Vice President pentru Government & International Affairs. Numele său apare în registrul oficial austriac al lobby-ului atât în dreptul OMV, cât și în dreptul Pantarhei Advisors. Registrul documentează astfel continuitatea sa profesională între compania de consultanță și gigantul energetic austriac.

Georgescu, de la Viena la Moscova și rețeaua lui Roland Schatz

Celălalt traseu spre rețeaua Iana-Hanț pornește din Austria, unde Călin Georgescu a locuit cu familia între 2013 și 2021, în apropierea Vienei. În decembrie 2024, el declara că îl întâlnise de două ori pe Aleksandr Dughin, prima dată la Viena, într-o discuție legată de Clubul de la Roma. Georgescu fusese secretar general al Asociației Române pentru Clubul de la Roma, structură națională afiliată. Data întâlnirii și participanții au rămas necunoscuți.

În ianuarie 2016, RISE Project a identificat în evidențele rusești de frontieră călătoria lui Georgescu de la Viena la Moscova: a aterizat la Domodedovo pe 25 ianuarie și a revenit în Austria pe 27 ianuarie. Numărul pașaportului din baza de date îi aparținea. Întrebat despre scopul vizitei și eventuale întâlniri cu reprezentanți ai administrației ruse, Georgescu nu a răspuns până la publicarea investigației. Declarase anterior că fusese de mai multe ori la Moscova.

În lunile următoare, presa Kremlinului începe să-l promoveze. Sputnik Moldova îl prezenta în vara lui 2016 drept posibil viitor prim-ministru al României, iar Russia Today prelua materialul. RISE a remarcat succesiunea: călătoria Viena-Moscova din ianuarie, promovarea rusă și publicarea, în august, a volumului „Cumpăna României”, cu pasaje favorabile Rusiei și dezvoltarea ideilor politice reluate ulterior de Georgescu.

Tot în 2016, Georgescu devine directorul fundației private United Nations Global Sustainable Index Institute, UNGSII, condusă la Viena de Roland Schatz, fondatorul Media Tenor. Fundația și biroul Media Tenor funcționau la aceeași adresă. Der Standard a documentat că Innovatio Verlags AG, societatea elvețiană din spatele Media Tenor Austria, deținea 52% din Media Tenor Russia, cu sediul la Sankt Petersburg.

Media Tenor Russia a funcționat între 2005 și 2013, fiind condusă în perioada 2005-2007 de Elena Vladimirovna Șmeleva. Vedomosti consemnează trecerea sa spre aparatul politic rus: în 2006-2007 a lucrat ca expert pentru Centrul de Cercetări Strategice și a condus direcția analitică a Comitetului Executiv Central al Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin. Ajunsă ulterior în conducerea structurilor apropiate Kremlinului, Șmeleva a fost sancționată de Uniunea Europeană în 2023 drept copreședintă a cartierului general central al Frontului Popular Panrus, implicat în strângerea de bani și bunuri pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Schatz a susținut pentru Der Standard că Innovatio „nu s-a implicat niciodată în Rusia”, că Media Tenor Russia rămăsese la faza de instruire și că numele Șmeleva nu îi spunea nimic. Documentele contemporane îi contrazic versiunea: numărul de înregistrare al Innovatio din registrul rus coincide cu cel al societății elvețiene; presa din Sankt Petersburg îl plasa pe Schatz la conferința Interfax Nord-Vest din octombrie 2005, unde anunța deschiderea Media Tenor Russia; istoricul companiei consemna în același an deschiderea birourilor din Elveția, Rusia și Namibia.

În Austria, Georgescu îl cunoaște și pe Douglas Anderson, care spune că l-a întâlnit la Viena în 2014-2015 și îl promovează public în 2024. Digi24 a identificat vize rusești obținute de Anderson în 2016 și 2017-2018; acesta a afirmat că nu le-a folosit și a respins legăturile cu statul rus. În 2025, aceeași publicație îl identifică în Core Group, proiect blockchain investigat de Digi24 în legătură cu posibile mecanisme de amplificare online. O sursă anonimă citată de Digi24 a susținut că infrastructura ar fi fost folosită în campania lui Georgescu; compania a respins afirmația. Cofondatorul Alfred Latschenberger fusese căsătorit cu fiica deputatului rus Aleksei Zhuravlev, susținător al războiului. Latschenberger a precizat că divorțase cu mulți ani înainte.

Georgescu în rețeaua Iana-Hanț: presă, angajare și afaceri la Viena

În toamna lui 2024, odată cu ascensiunea electorală a lui Călin Georgescu, infrastructura media vieneză legată de Dănuț-Constantin Hanț începe să îl promoveze. Jurnalul Românesc, asociat de Investigative Report cu Hanț inclusiv prin numărul de telefon din dosarul Vanbet, publica din 2022 materiale antivacciniste și narațiuni pro-ruse despre războiul din Ucraina. După primul tur al prezidențialelor, Digi24 a recuperat din arhive patru materiale elogioase despre Georgescu, șterse ulterior de pe site, între care „Călin Georgescu, Președintele ales al României!” și „Linșajul mediatic împotriva lui Călin Georgescu”.

Pe 4 decembrie 2024, în plină confruntare electorală, Jurnalul Românesc publică o pretinsă investigație bazată pe „surse apropiate serviciilor secrete”. În realitate era o dezinformare evidentă. Articolul susținea fals că Maia Sandu trimisese și plătise cetățeni moldoveni la protestele împotriva lui Georgescu din București și avansa scenariul unor victime „ca la Colectiv”, urmat de starea de urgență și repetarea alegerilor. Protestatarii erau descriși drept drogați sau membri ai comunității LGBT. Digi24 a consemnat caracterul fals al informațiilor. Platforma asociată lui Hanț îl promova pe Georgescu și lovea prin dezinformare în președinta Republicii Moldova.

Câteva luni mai târziu, relația Hanț-Georgescu apare în actele dosarului Vanbet. Potrivit Ordonanței de începere a urmăririi penale, publicată și analizată de Investigative Report, pe 27 mai 2025 Silviu Pîrvu-Ularu îi povestește soției sale că Hanț îi pregătise lui Călin Georgescu o angajare la una dintre firmele sale din Austria. Georgescu putea invoca relația de muncă pentru a solicita permisiunea de a părăsi România în perioada controlului judiciar. Procurorii descriu angajarea drept fictivă.

În interceptare, Pîrvu-Ularu spune că „Costi” îl angajase pe Georgescu în Austria deoarece autoritățile nu îi permiteau să plece din țară și că Hanț îi făcuse documentul potrivit căruia era „așteptat la servici în Austria”. În aceeași convorbire apare un proiect economic: Hanț discutase despre înființarea unei firme de consultanță pe probleme economice împreună cu Georgescu, în parteneriat cu Profesional Consulting. Despre proiect știa și Cătălin Antohe, brațul mediatic al sistemului relațional Hanț descris în dosarul Vanbet.

Procurorii asociază angajarea și proiectul economic cu ceea ce numesc „puterea de penetrare” a lui Hanț și a sistemului său relațional de influență. Georgescu a răspuns public că Hanț și Pîrvu-Ularu îi sunt necunoscuți și a calificat drept nefondate afirmațiile privind implicarea sa.

În dosarul Vanbet, Hanț discută cu Fănel Bogos, apelează la componenta media și folosește firmele și relațiile construite în jurul său. Surse judiciare citate de Digi24 descriu grupul în care apar Hanț și fostul ofițer SRI Silviu Pîrvu-Ularu drept o rețea care ar fi coordonată de generalul SIE în rezervă Niculae Iana. Chiar Hanț vorbește într-o interceptare despre o structură împărțită pe zone: „fiecare sunt pe alte zone […] noi suntem mai mulți”.

Iana a intrat în Direcția de Informații Externe în 1977, a lucrat sub acoperire diplomatică și a condus din 1996 o direcție operativă din SIE, până la trecerea în rezervă, în 2003, potrivit traseului documentat de Evenimentul Zilei.

Hanț intrase comercial în Republica Moldova, familia sa devenise partenerul administrației Ceban la Viena, iar infrastructura media asociată lui îl promovase sistematic pe primarul Chișinăului. Pe un traseu separat, același Hanț ajunge direct la Călin Georgescu.

La capătul drumului rusesc: rețeaua Iana-Hanț

Traseele rusești ale lui Ion Ceban și Călin Georgescu sunt diferite. Pentru Ceban, documentele aparatului Kremlinului și operațiunea fostului ofițer FSB Iurii Gudilin duc până la MAN. Pentru Georgescu, reperele sunt întâlnirea cu Aleksandr Dughin, călătoria la Moscova și mediul vienez Media Tenor, cu extensia din Sankt Petersburg. Ambele trasee ajung separat la Hanț: familia acestuia intră în proiectele administrației Ceban, infrastructura media asociată lui îi promovează pe amândoi, iar în cazul lui Georgescu apar angajarea pregătită în Austria și proiectul unei colaborări economice.

Sursele judiciare citate de Digi24 indică faptul că grupul în care apar Hanț și Silviu Pîrvu-Ularu ar fi coordonat de Niculae Iana. Prin acest grup, traseele lui Ceban și Georgescu ajung în aceeași rețea vieneză.

Ion Ceban conduce Primăria Chișinăului și MAN, partid sprijinit de echipa unui fost ofițer FSB; interdicția sa de acces în România și spațiul Schengen rămâne în vigoare. Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, iar la 6 august 2026 Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că procesul poate începe. Georgescu susține că nu îi cunoaște pe Hanț și Pîrvu-Ularu. Niculae Iana este cercetat în dosarul Vanbet.

Dănuț-Constantin Hanț, urmărit penal în același dosar, își continuă nestingherit, așa cum vom vedea într-un articol aflat acum în faza finală de documentare, vizitele de afaceri la Chișinău, la curtea lui Ion Ceban. Cum primarul Chișinăului are interdicție de intrare în România și spațiul Schengen, deci „muntele” nu mai poate merge la Sultan, trece Sultanul peste Prut, la „munte”.

Călin Georgescu, judecat în România

Procesul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale începe miercuri, 9 septembrie, la Curtea de Apel București. Primul termen al judecății pe fond este programat la ora 13:30.

Procurorii susțin că Georgescu și Potra ar fi discutat, imediat după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, un plan prin care persoane cu pregătire militară urmau să deturneze protestele din București spre acțiuni violente, transmite MEDIAFAX.