Societate
Cine poate fi încorporat în România în caz de război. Ce se întâmplă dacă refuzi mobilizarea, puțini români știu legea
Mulți români vor să știe dacă serviciul militar obligatoriu mai există și cine poate fi chemat în armată în cazul unei situații excepționale. Cu toate că armata obligatorie nu mai este efectuată pe timp de pace în România, legea nu a eliminat această obligație, ci doar a suspendat-o. Acest lucru explică și motivul pentru care absolvenții care împlinesc 18 ani sunt chemați periodic la centrele militare pentru evidență, fără ca acest lucru să însemne încorporarea lor imediată.
O mare confuzie este aceea că serviciul militar obligatoriu ar fi fost eliminat definitiv. De fapt, Legea nr. 395/2005 prevede că executarea serviciului militar obligatoriu este suspendată pe timp de pace, începând cu 1 ianuarie 2007. În prezent, armata poate fi urmată pe bază de voluntariat atât de bărbați, cât și de femeile care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Suspendarea înseamnă însă că obligația ar putea redeveni activă în cazul declarării stării de război, al mobilizării sau al stării de asediu, în condițiile stabilite de legislația în vigoare.
Motivul pentru care sunt chemați tinerii de 18 ani la centrele militare
An de an, numeroși absolvenți de liceu primesc notificări prin care sunt invitați să se prezinte la centrul militar din județul de domiciliu. Pentru mulți, acest lucru provoacă teamă, însă procedura este una administrativă.
La 18 ani există însă obligația de luare în evidență militară. Legea prevede că cetățenii români de sex masculin trebuie să se prezinte, în termen de șase luni de la împlinirea vârstei de 18 ani, la centrele militare pentru luarea în evidență, consemnarea opțiunilor privind îndeplinirea îndatoririlor militare și primirea adeverinței de recrutare. Această procedură este administrativă și nu echivalează cu încorporarea.
Notificarea primită de un tânăr care a împlinit 18 ani poate crea impresia că statul începe să reintroducă serviciul militar obligatoriu. În realitate, luarea în evidență are rolul de a menține actualizate datele privind persoanele care ar putea avea obligații militare în situațiile prevăzute de lege. Neprezentarea în termenul de șase luni constituie contravenție și poate fi sancționată cu amendă cuprinsă între 100 și 300 de lei.
Ce se întâmplă cu rezerviștii
Într-o situație de mobilizare sau război, nu doar persoanele care nu au mai făcut serviciul militar pot intra în atenția autorităților. Legea prevede că, la instituirea stării de urgență sau a stării de asediu ori la declararea mobilizării sau a stării de război, rezerviștii sunt concentrați și/sau mobilizați în funcție de nevoile instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.
Însă, nu orice bărbat cu vârsta între 20 și 35 de ani este automat încorporabil. Legislația prevede, printre altele, situații în care anumite persoane nu îndeplinesc serviciul militar și sunt scoase din categoria cetățenilor încorporabili. Printre acestea se află persoanele declarate inapte pentru serviciul militar, în condițiile baremului medical, precum și anumite categorii de personal religios și alte persoane prevăzute expres de lege.
Codul Penal spune că persoana care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, își provoacă intenționat vătămări, simulează o boală, folosește documente false sau alte mijloace pentru a evita serviciul militar poate fi pedepsită cu închisoare de la doi la șapte ani. Aceste prevederi se aplică doar dacă există una dintre situațiile excepționale prevăzute de lege.
Cine poate decide instituirea stării de război sau a mobilizării
Activarea obligațiilor militare nu se produce automat, ci, potrivit legislației, starea de asediu sau starea de urgență este instituită prin decret al Președintelui României, contrasemnat de prim-ministru și publicat în Monitorul Oficial. Decretul trebuie anunțat prin radio, televiziune și celelalte mijloace de informare, iar în cel mult cinci zile, măsura trebuie supusă aprobării Parlamentului.
