Societate
„Autostrada Dacilor”, proiectul care va revitaliza o zonă afectată de declin economic din România. Când ar fi gata
Traseul propus pentru „Autostrada Dacilor” ar lega șase localități, Petroșani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani, oferind astfel o legătură rutieră rapidă într-o zonă afectată de declin economic de peste trei decenii, cauzat mai ales de procesul de restructurare și închidere a activitațll extractive a huilei.
De altfel, numărul locurilor de muncă din sector a scăzut de la peste 51.000 în anul 1991 la doar aproximativ 2.900 în prezent. Inițiatorii mai arată că angajamentele asumate de România pentru neutralitatea climatică prevăd închiderea definitivă a minelor și a capacităților energetice pe cărbune în perioada 2030-2032, fapt ce va genera pierderea a încă 5.550 de locuri de muncă directe.
Potrivit inițiatorilor, lipsa unei infrastructuri moderne reprezintă unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării economice și turistice a regiunii. Strategia de dezvoltare a Văii Jiului pentru perioada 2021–2030 evidențiază faptul că izolarea geografică limitează atragerea investițiilor și valorificarea patrimoniului natural și cultural.
Apar noi locuri de muncă
Autorii proiectului susțin că noua autostradă ar avea un rol esențial în stimularea economiei locale, prin facilitarea accesului investitorilor la fostele platforme industriale și prin crearea unor condiții mai bune pentru dezvoltarea afacerilor. Totodată, o infrastructură rutieră modernă ar putea contribui la reducerea migrației forței de muncă, oferind tinerilor oportunități de angajare și perspective de dezvoltare în zonă, scrie profit.ro.
”În acest context, crearea unei conexiuni rutiere rapide nu reprezintă doar un obiectiv de infrastructură, ci o măsură compensatorie de echitate socială. Proiectul propune un instrument concret de afragere a investițiilor private prin valorificarea siturilor industriale dezafectate aflate în proprietate publică, favorabil poziționate, dar neatractive în prezent din cauza izolării rutiere. De asemenea, infrastructura de mare viteză va reduce mobilitatea deficitară a forței de muncă locale și va opri fenomenul de migrație masivă a tinerilor calificați către alte centre urbane sau în afara țării întrucât acești tineri vor avea noi locuri de muncă la dispoziție și noi perspective locale”, arată autorii proiectului.
Citeşte şi: Ce avere ar putea împărți Ileana Sterp și Daniel Aloman. Cei doi au divorțat după șapte ani de căsnicie
În prezent, accesul în Valea Jiului se realizează în principal prin DN66 (E79), un drum intens circulat, cu numeroase porțiuni dificile din cauza reliefului montan. Cea mai apropiată conexiune la autostrada A1 se află la aproximativ 80 de kilometri de Petroșani, ceea ce îngreunează transportul de mărfuri și reduce atractivitatea regiunii pentru investitori.
Acces la biective istorice și turistice
Pe lângă beneficiile economice, proiectul urmărește și dezvoltarea turismului. Noul coridor rutier ar facilita accesul către unele dintre cele mai importante obiective istorice și turistice din zonă, printre care cetatea dacică de la Bănița, Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și Castelul Corvinilor.
”Obiectivul va conecta pe un singur coridor rapid un patrimoniu istoric universal de excepție: cetatea dacică de la Bănița (sit UNESCO), Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și Castelul Corvinilor, transformând turismul cultural într-un motor economic alternativ sustenabil”, mai argumentează autorii proiectului.
Citeşte şi: SURSE: PSD anunţă că în luna august vom avea un nou Guvern. Când ar urma să fie învestit viitorul Executiv
Finanțarea investiției ar urma să fie asigurată etapizat, din fonduri europene, inclusiv prin Fondul pentru o Tranziție Justă și programele dedicate transporturilor, completate de alocări de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, precum și din alte surse de finanțare disponibile conform legislației.
