Societate
CCR a decis ce se întâmplă cu sporurile pentru condiții periculoase. Care angajați nu le mai primesc
Decizia CCR a fost publicată deja în Monitorul Oficial, fiind definitivă și general obligatorie, scrie Alba24. Litigiile au vizat în principal drepturile salariale ale angajaților din instituțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor. Printre cei care au contestat prevederile legale s-a numărat și Sindicatul Național APIA. Principala dispută a fost legată de situația angajaților care lucrează în aceleași condiții periculoase, dar care pot beneficia de sporuri diferite în funcție de nivelul salariului de bază.
Ce a stabilit CCR
Curtea Constituțională a României a menținut interpretarea stabilită anterior de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020. Potrivit acestei interpretări, în cadrul mecanismului de salarizare etapizată prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, acordarea sporului pentru condiții vătămătoare sau periculoase personalului sanitar-veterinar era condiționată de atingerea nivelului salarial stabilit pentru anul 2022.
Judecătorii au reținut că, pentru acordarea sporului analizat, trebuiau îndeplinite cumulativ două condiții. Prima era ca angajatul să își desfășoare activitatea în condiții de muncă vătămătoare sau periculoase, confirmate prin documente de determinare ori expertizare emise de autoritățile competente. A doua era ca salariul de bază să fi ajuns la nivelul stabilit de Legea salarizării pentru anul 2022, potrivit mecanismului tranzitoriu aplicabil.
Astfel, simpla desfășurare a activității într-un mediu cu riscuri profesionale nu era suficientă pentru acordarea sporului în condițiile reglementării analizate.
Citește și: Eliminarea CASS pentru pensionari. Câți bani ar putea primi în plus de la Casa de Pensii
Sporuri de până la 35% și 75% pentru anumite categorii de angajați
Disputa juridică a vizat prevederi din Legea-cadru nr. 153/2017 referitoare la două categorii de sporuri acordate personalului din instituțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor.
Prima categorie este reprezentată de sporul de până la 35% pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase, asociate riscului de îmbolnăvire, contagiunii directe ori indirecte sau altor pericole specifice activității desfășurate. A doua categorie vizează sporul de până la 75% pentru condiții deosebit de periculoase. Acesta se referă la activități care presupun expunerea la boli precum tuberculoza, bruceloza, gripa aviară, salmonelozele și alte zoonoze, precum și la anumite activități de laborator, anatomie patologică și necropsie.
Procentele reprezintă plafoanele prevăzute de dispozițiile legale analizate, nu drepturi acordate automat tuturor angajaților care lucrează în astfel de condiții.
Sindicatele au reclamat diferențe de tratament
Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în mai multe litigii salariale de sindicate care reprezintă personalul sanitar-veterinar, de organizații sindicale din institute de specialitate și de Sindicatul Național APIA. Reprezentanții angajaților au susținut că acordarea sporurilor pentru condiții periculoase ar trebui să depindă de riscurile profesionale la care sunt expuși salariații, nu de nivelul salariului de bază.
În argumentele prezentate în fața CCR, sindicatele au invocat situația unor angajați care lucrează în același compartiment, desfășoară activități similare și sunt expuși acelorași riscuri, dar nu beneficiază de aceleași drepturi salariale suplimentare. Mai exact, unii salariați puteau primi sporul pentru că salariul lor de bază ajunsese la nivelul prevăzut pentru anul 2022, în timp ce colegii aflați în condiții de muncă similare nu îndeplineau această condiție.
Autorii sesizărilor au considerat că o asemenea diferențiere încalcă principiul egalității în drepturi și prevederile constituționale referitoare la protecția socială a muncii.
Motivația CCR
Judecătorii constituționali au apreciat că angajații care îndeplineau ambele condiții prevăzute de lege și cei care îndeplineau numai condiția referitoare la expunerea la riscuri profesionale nu se aflau în situații juridice identice.
În motivarea hotărârii, Curtea a subliniat că stabilirea condițiilor pentru acordarea drepturilor salariale suplimentare intră în competența legiuitorului. Parlamentul beneficiază de o marjă largă de apreciere în ceea ce privește stabilirea categoriilor de angajați care pot primi sporuri, cuantumul acestora și perioadele în care drepturile salariale respective sunt acordate.
CCR a considerat că nu poate interveni pentru a extinde categoriile de beneficiari și pentru a modifica regulile de acordare a sporurilor, întrucât o asemenea măsură ar însemna să preia atribuții care revin legiuitorului. De asemenea, judecătorii au respins argumentele potrivit cărora diferențele de tratament salarial ar încălca dispozițiile europene referitoare la nediscriminare.
CCR a amintit modificările legislative adoptate în 2020
În analiza sa, Curtea Constituțională a luat în considerare și faptul că o parte dintre criticile formulate vizau reglementări aplicabile înaintea unor modificări legislative adoptate în anul 2020.
Judecătorii au amintit că Parlamentul a adoptat Legea nr. 229/2020, prin care a fost completat articolul 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Potrivit CCR, această intervenție legislativă a remediat problema drepturilor salariale ale personalului din structura Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, precum și ale angajaților din unitățile subordonate.
Prin urmare, hotărârea publicată la 26 octombrie 2026 nu introduce o nouă condiție de salarizare și nici nu dispune eliminarea sau reducerea sporurilor acordate în prezent. Decizia confirmă constituționalitatea dispozițiilor legale analizate și a interpretării acestora în raport cu criticile formulate în procesele privind aplicarea etapizată a Legii nr. 153/2017.
CCR a respins ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate, menținând soluțiile rezultate din jurisprudența sa anterioară.
