Vârsta de pensionare ar putea crește la 70 de ani. Câţi români ar fi afectaţi

Germania analizează o reformă majoră a sistemului de pensii, care ar putea duce la creşterea graduală a vârstei de pensionare până la 70 de ani şi la înfiinţarea unui fond public de investiţii pentru susţinerea pensiilor viitoare, potrivit unor surse familiarizate cu propunerile unei comisii guvernamentale, transmite Reuters.

Potrivit datelor statistice din 2016 numărul de cetățeni români rezidenți în Germania la data de 31 decembrie 2015 era de 452.718 (față de 94.326 în 2008), dar cifrele sunt cu siguranţă mai mari în 2026. Conform celor mai recente date oficiale de la Ambasada României la Berlin, în Germania sunt înregistrați oficial 909.539 cetățeni români.
Ce măsuri sunt prevăzute în programul de guvernare al Cabinetului Veștea. Printre acestea: vouchere de până la 8.000 de euro pentru persoanele cu dizabilități, majorarea pensiilor și salariilor DOCUMENT

Măsurile au fost elaborate în contextul îmbătrânirii populaţiei şi al presiunilor tot mai mari asupra finanţelor publice ale celei mai mari economii europene.

Potrivit surselor, comisia propune majorarea treptată a vârstei de pensionare o dată la fiecare zece ani, în funcţie de creşterea speranţei de viaţă. Conform calculelor actuale, pragul ar urma să ajungă la 70 de ani în anul 2092.

În prezent, legislaţia germană prevede creşterea graduală a vârstei standard de pensionare la 67 de ani până la începutul anilor 2030.

O altă propunere importantă vizează eliminarea posibilităţii de pensionare anticipată fără penalizări de la vârsta de 63 de ani, o opţiune folosită în prezent de mulţi angajaţi cu vechime mare în muncă.

Topul pensionarilor de lux din România. Categoria care domină clasamentul cu pensii de peste 5000 de euro, încasează lunar de aproape nouă ori mai mult decât pensionarul din sistemul public

Comisia recomandă, de asemenea, înfiinţarea unui fond naţional de pensii inspirat de modelul suedez. În cadrul acestuia, contribuţiile plătite de angajaţi şi angajatori ar urma să fie investite în active financiare, iar randamentele obţinute să contribuie la plata pensiilor viitoare.

Scopul principal al fondului ar fi stabilizarea nivelului pensiilor şi chiar creşterea acestora după anul 2040, într-un moment în care numărul pensionarilor va continua să crească, iar populaţia activă va fi tot mai redusă.

Propunerile urmează să fie prezentate marţi cancelarului german Friedrich Merz.

Reforma pensiilor reprezintă una dintre cele mai sensibile teme politice din Germania. Sistemul actual este finanţat în principal prin contribuţiile persoanelor active, însă raportul dintre angajaţi şi pensionari se deteriorează constant din cauza natalităţii scăzute şi a creşterii speranţei de viaţă.

Economiştii avertizează de mai mulţi ani că, fără reforme, costurile cu pensiile vor pune o presiune tot mai mare asupra bugetului federal şi asupra generaţiilor viitoare de contribuabili.

Pensii 2026 în România. Nazare anunță că sunt bani pentru indexarea pensiilor anul viitor. Ce spune despre eliminarea CASS pentru mame

Actualul ministru interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a primit aviz favorabil pentru funcția de ministru al Finanțelor şi în Guvernul Veştea, în urma audierii din comisiile parlamentare de specialitate. Potrivit rezultatului votului, 22 de parlamentari au votat „pentru”, 16 au votat „împotrivă”, iar doi s-au abținut. De asemenea, doi parlamentari prezenți nu au votat.

Nazare a anunţat că a discutat cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și a decis să rămână în Guvern. „Există pericolul de junk”, a spus Nazare, cu trimitere că ţara noastră ar putea fi retrogradată la junk, deocamdată fiind în categoria țărilor recomandate investițiilor, dar la limita inferioară. Agenția S&P a confirmat ratingul suveran la „BBB-/A-3”.

Ministrul Finanţelor a transmis că România îşi permite o indexare a pensiilor, dar cu un „procent prudent”, iar eliminarea CASS-ului pentru mame va fi analizată la rectificarea bugetară. „Le judecăm la rectificare”, a afirmat Nazare.

Nazare a mai punctat  că măsura reducerii TVA-ului la medicamente şi alimente nu este trecută în programul de guvernare şi a spus că nu creşte TVA-ul în HoReCa, unde acum cota este de 11%.

„A fost o discuție dificilă în 2025 să nu creștem TVA pentru HoReCa la 21%. Menținem cota pentru HoReCa, nu creşte”, a afirmat Alexandru Nazare.

Principalele priorităţi ale Guvernului în perioada următoare sunt accelerarea absorbţiei fondurilor din PNRR, prioritizarea proiectelor printr-o rectificare bugetară şi pregătirea unui buget credibil pentru 2027, a declarat, luni, în cadrul audierilor din comisiile reunite, de specialitate, din Parlament, ministrul desemnat al Finanţelor, Alexandru Nazare.

„În esenţă, e foarte important să ne concentrăm în următoarele două luni de zile pe absorbţia cât mai bună şi creşterea plăţilor pentru PNRR, după care o rectificare care să ia în calcul prioritizarea proiectelor din PNRR în aşa fel încât ţinta de 6,2% să fie credibilă, în paralel cu pregătirea unui buget credibil pentru anul 2027.

Acestea sunt principalele ţinte. Aş menţiona faptul că nu avem în calcul în 2026 şi nu luăm în calcul o creştere a TVA. Eliminarea IMCA prevăzută la sfârşitul anului 2026 se va întâmpla şi este prevăzută în program, astfel încât avem predictibilitate pentru anul 2027 şi investiţiile private pe care vrem să le declanşăm pentru anul 2027, care reprezintă o sursă extrem de importantă în echilibrarea bugetară pe care o programăm în următorii ani, dat fiind că începând cu anul 2027 nu vom mai avea resurse din PNRR”, a spus Alexandru Nazare, preluat şi de Agerpres.