Tánczos Barna avertizează: „Dacă nu intervenim, ursul se va duce să facă baie în Deltă”. România cere reguli noi la nivel european

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat că România și Slovacia au transmis o poziție comună prin care solicită Comisiei Europene inițierea unui proces de evaluare privind o flexibilitate sporită ăn regiumul de protecție aplicați populațiilor de urs brun care au atins și mențin pe termen lung o stare favorabilă de conservare.

Subiectul va fi discutat la următoarea reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), la inițiativa celor două state.

Potrivit ministerului, România și Slovacia găsduiesc împreună peste jumătate din populație de urs brun a Uniunii Europene și susțin că suportă în mod disproporționat costurile, riscurile și responsabilitățile asociate conservării acestei specii.

Cele două țări solicită clarificarea aplicării prevederilor Directivei Habitate pentru populațiile de mari carnivore aflate într-o stare favorabilă de conservare, recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management și analizarea posibilității unui regim de gestionare mai flexibil, similar celui adoptat la nivel european pentru lup.

Citește și: Aşa NU! O tânără inconştientă hrăneşte un urs cu fast food pe Transfăgărăşan VIDEO

Ministrul interimar al Agriculturii consideră că succesul conservării speciei nu poate fi evaluat exclusiv prin numărul de exemplare existente.

„Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor.

Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren.

Așa cum Uniunea Europeană a decis să introducă mai multă flexibilitate în gestionarea populațiilor de lup, considerăm că aceeași abordare trebuie analizată și în cazul ursului brun în statele membre unde specia a atins și menține o stare favorabilă de conservare”, a declarat Tánczos Barna.

Ministrul a susținut că populația de urși din România continuă să crească și că animalele ocupă teritorii noi, dincolo de habitatul tradițional din zonele montane.

„În România, ursul nu este o specie în pericol, nu este pe cale de dispariție, nu are absolut nici o problemă, a câștigat teritorii noi unde a migrat și s-a dus spre zona de deal, de șes. Avem o creștere constantă a populației de urs și, din păcate, un număr tot mai mare de atacuri asupra oamenilor – fermierilor, turiștilor, avem săptămânal tragedii, din păcate.

Dacă omul nu intervine, ursul se va duce să facă baie în Deltă. Văd ce se întâmplă, văd cum crește numărul de județe unde apare ursul, unde începe să se obișnuiască cu prezența omului, începe să trăiască în alte condiții decât acum 50 de ani, când era în vârf de munte.

Acum găsești urși în zona de deal și în zona de șes, deci este o problemă cu care ne confruntăm și trebuie rezolvată. Nu trece săptămâna să nu vadă cineva un urs în sat, pe drum, într-o livadă, în lanul de porumb”, a afirmat ministrul.

Citește și: Turiști străini atacați de urși pe Transfăgărășan. Mesaje RO-Alert

Numărul urșilor s-ar fi dublat față de momentul aderării la UE

Potrivit lui Tánczos Barna, populația estimată de urs brun din România depășește în prezent 10.000 de exemplare.

Ministrul a comparat situația actuală cu anul 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană și și-a asumat protejarea acestei specii.

Conform datelor prezentate de oficial, la acel moment existau aproximativ 4.000 de exemplare, ceea ce înseamnă că efectivele actuale ar fi de peste două ori mai mari.

În acest context, fostul ministru al Mediului susține că este necesară o nouă abordare privind gestionarea populației de urs.

Tánczos Barna: „Eu sunt prieten cu oamenii care trebuie protejați”

Tánczos Barna a declarat că va continua demersurile pentru modificarea actualelor reguli, chiar dacă acestea sunt contestate de organizațiile pentru protecția animalelor.

„Desigur, ONG-urile o să mă critice foarte mult, o să facă mitinguri, o să zică că sunt prieten cu vânătorii (…). Eu sunt prieten cu oamenii care trebuie protejați.

(Reprezentanții ONG-urilor – n.red.) vin cu niște propuneri … să castrăm urșii, ca să nu se mai înmulțească, să dăm cu soluții din avion sau din elicopter, ca la țânțari”, a mai declarat ministrul interimar al Agriculturii.

Acesta susține că propunerea României privind scoaterea ursului de pe lista speciilor strict protejate în statele unde există populații foarte numeroase trebuie analizată atât în Comisia pentru Agricultură, cât și în Comisia pentru Mediu din Parlamentul European.

Fermierii români reclamă pagube

Problema urșilor este invocată tot mai des de crescătorii de animale din mai multe județe ale țării.

Pe 17 iunie, peste 30 de fermieri din județul Alba, însoțiți de mai mulți primari, au solicitat sprijinul autorităților pentru reducerea numărului de carnivore mari și pentru modificarea legislației în domeniu.

Potrivit reprezentanților acestora, anual sunt ucise în județ peste 200 de bovine și între 300 și 400 de ovine din cauza atacurilor animalelor sălbatice.

Situația este similară și în județul Brașov. Datele Agenției pentru Protecția Mediului Brașov arată că, numai în anul 2024, au fost înregistrate 154 de dosare de pagube produse de urși și lupi, fiind afectate animale domestice, culturi agricole și chiar autovehicule.

Conform estimărilor specialiștilor, în județul Brașov existau anul trecut aproximativ 1.440 de exemplare de urs brun, în timp ce numărul urșilor recoltați preventiv în perioada august 2023 – decembrie 2024 a fost de 58 de exemplare.