Societate
STUDIU Reforma sistemului bugetar – perfectă pe hârtie, palidă în practică. Doar 3 la sută dintre angajații de la stat au văzut concedieri la ei în instituție
Reforma sistemului bugetar, văzută chiar de angajații de la stat, este subiectul unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP în perioada februarie – iunie 2026, pe un eșantion de 2.160 de persoane.
Cercetarea a analizat percepția angajaților publici asupra reformei, birocrației, digitalizării, fiscalității și relației cu mediul privat, notează economica.net.
Iar rezultatele sunt concludente cu privire la stadiul unor schimbări care încă se lasă așteptate.
Astfel, doar 3 la sută dintre acești spun că au văzut concedieri la ei în instituție, în timp ce peste 80 la sută susțin că nu cred într-o reformă reală, bazată pe performanță.
Un alt rezultat descurajant al studiului este acela că aproape 90 la sută din sistemul bugetar autohton este, în continuare, la etapa dosarului cu șină și a semnăturii olografe pentru documente care există și în format digital.
Întrebați cum percep, în realitate, valul de reforme anunțate în sectorul bugetar, 35,4 la sută dintre bugetari îl descriu drept o simplă tăiere de cheltuieli, fără o selecție reală între oamenii competenți și cei ineficienți, iar 33,1 la sută mai degrabă drept o reducere de costuri decât o reformă autentică. Cumulat, 68,5 la sută văd în reformă o operațiune contabilă și doar 9,3 la sută o percep ca pe o reformă autentică, orientată spre competență și eficiență.
Scepticismul se menține și în privința viitorului: doar 17,9 la sută dinre bugetari cred că în România va avea loc o reformă reală bazată pe evaluarea performanței, în timp ce 82,1 la sută anticipează tăieri fără criterii clare, măsuri de imagine sau un amestec al acestora. Iar șansele ca reforme reale să ajungă în propria instituție sunt evaluate drept reduse sau foarte reduse de către peste jumătate dintre respondenți (54,2 la sută).
Studiul a verificat și ce s-a întâmplat concret în instituții. Astfel, în 37,3 la sută dintre cazuri nu au existat deloc reduceri de personal. Iar acolo unde au existat, au însemnat, în principal, eliminarea unor posturi vacante deja neocupate (22,9 la sută) sau plecarea unor persoane care oricum ieșeau la pensie (18,3 la sută). Concedieri reale ale unor persoane active sunt raportate doar de 3 la sută dintre respondenți. Efectul reorganizărilor asupra activității de zi cu zi: pozitiv pentru doar 6,8 la sută dintre angajați, negativ pentru 20,4 la sută, neutru sau inexistent pentru restul, mai scrie sursa citată.
Participanții la studiu provin din toate regiunile țării și din toate palierele sistemului: administrație centrală (31,7 la sută), administrație locală (28 la sută), sănătate (12,7 la sută), instituții autonome (12 la sută), companii de stat, învățământ, ordine publică și apărare. Ei sunt, de asemenea, cursanți ai Centrului de Formare APSAP – furnizor de formare profesională orientat în principal către mediul privat, companii și profesioniști – înscriși la programe autorizate sau recunoscute, după caz, de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Educației, de Directoratul Național de Securitate Cibernetică și de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.
