Șir alarmant de avarii la Cernavodă în plină criză energetică, sub conducerea unui CEO fără studii tehnice

Potrivit datelor oficiale centralizate recent, anul 2026 a fost marcat de o serie de incidente tehnice îngrijorătoare care au afectat ambele unități ale Nuclearelectrica de la Cernavodă. Calendarul defecțiunilor indică o frecvență ridicată a evenimentelor neplanificate, după cum urmează:

10 Mai 2026: O oprire neplanificată la Unitatea 1, cauzată de o defecțiune la sistemul de răcire.

22 Aprilie 2026: O reducere forțată de putere la Unitatea 2, pusă pe seama unei erori de software în sistemul de control.

15 Martie 2026: Oprirea automată a Unității 1 din cauza unor vibrații anormale detectate la turbină.

12 Ianuarie 2026: Un incident raportat la Unitatea 2 implicând o scurgere limitată de apă grea, notează EVZ.

Aceste evenimente repetate nu doar că pun presiune pe sistemul energetic național, dar ridică întrebări serioase despre calitatea mentenanței și a deciziilor tehnice de la vârful companiei.

Analiza CV-ului actualului CEO, Cosmin Ghiță, dezvăluie o discrepanță majoră între pregătirea sa academică și cerințele tehnice riguroase ale industriei nucleare.

Spre deosebire de predecesorii săi sau de omologii din state cu tradiție nucleară, care sunt de regulă ingineri în fizică nucleară ori energetică, Cosmin Ghiță are o licență (Bachelor of Arts) în (surpriză!) Economie Politică și Limba Rusă de la Bates College (SUA, 2012).

Singura sa legătură „tehnică” din perioada studiilor, care apare în CV, este funcția de Junior Technology Assistant la biroul de asistență IT al colegiului (IT Help Desk).

Cu toate că experiența sa profesională în sfera relațiilor internaționale și a consultanței comerciale este vastă, pare complet deconectată de operarea unei centrale nucleare.

Spre exemplu, La Chevron, Cosmin Ghiță a activat ca și consilier pe probleme de politici publice și afaceri guvernamentale (lobby), axându-se pe exploatarea gazelor de șist, iar la Amerocap a avut un rol de partener în consultanță financiară și comercială pentru tranzacții în sectorul energetic.

Managementul unei centrale nucleare nu este doar o chestiune despre cifre și strategii geopolitice, ci o responsabilitate tehnică imensă. Într-o perioadă în care Unitatea 1 se pregătește pentru retehnologizare, iar Unitățile 3 și 4 sunt în fază de proiect, lipsa de expertiză inginerescă la nivelul CEO-ului poate provoca riscuri tehnice. Impulsul este de a lua decizii comerciale în locul protocoalelor de siguranță.

Sunt semnalate din interior anumite dificultăți de comunicare cu specialiștii, deoarece un lider fără profil tehnic poate avea greutăți în a înțelege profunzimea problemelor semnalate de inginerii de pe teren. Însă riscul major este eroziunea încrederii partenerilor internaționali, căci industria nucleară se bazează pe standarde de excelență tehnică, unde expertiza liderului este un garant al siguranței.

La Cernavodă este un șir de avarii neplanificate, iar conducerea Nuclearelectrica pare mai degrabă pregătită pentru negocieri politice și analize economice decât pentru gestionarea crizelor tehnice specifice unui reactor CANDU. Această „prăpastie de expertiză” reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru sistemul energetic românesc.