Societate
Se înăspresc controalele pe piaţa cripto, cea imobiliară şi în industria jocurilor de noroc. Guvernul este hotărât să combată evaziunea fiscală
Potrivit noii reglementări, toate entitățile vizate sunt obligate să implementeze măsuri riguroase de cunoaștere a clientelei (KYC – Know Your Customer), atât pentru clienții noi, cât și pentru cei existenți, în funcție de riscul și circumstanțele relevante. Legea interzice aplicarea unor măsuri simplificate în cazul în care există suspiciuni privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului.
O noutate importantă constă în obligativitatea instruirii personalului cu privire la legislația în domeniul prevenirii spălării banilor și la protecția datelor cu caracter personal. Operatorii trebuie să demonstreze autorităților că au realizat aceste instruiri, la cerere.
Legea prevede obligații specifice pentru diferitele domenii economice. Astfel, în cazul tranzacțiilor imobiliare, agenții imobiliari trebuie să aplice proceduri de identificare și verificare atât pentru promitentul vânzător, cât și pentru promitentul cumpărător. Platformele de tranzacționare de criptomonede trebuie să aplice măsurile standard KYC pentru orice tranzacție care depășește echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro. În ceea ce privește casele de schimb valutar, aceste obligații se aplică pentru orice tranzacție ce depășește valoarea de 2.000 euro.
Operatorii de jocuri de noroc, în special cei din zona cazinourilor, trebuie să identifice toate tranzacțiile efectuate de clienți și să le coreleze cu profilul acestora, conform informațiilor obținute prin aplicarea procedurilor KYC.
Documentele justificative aferente tranzacțiilor complexe sau neobișnuit de mari trebuie arhivate în original sau în format digital acceptat în procedurile judiciare și păstrate pentru o perioadă de minimum 5 ani de la încetarea relației comerciale sau de la data tranzacției ocazionale.
Specialistul în politici fiscale Adrian Bența a subliniat într-o analiză HotNews că legea vine să alinieze legislația românească la standardele internaționale și europene, fiind în mod clar o extensie a obligațiilor reglementate de directivele europene anterioare, în special Directiva 2015/849/UE (a patra directivă europeană privind combaterea spălării banilor). Aceasta a fost un punct de cotitură în extinderea acestor reglementări și către actori economici din afara sistemului bancar, precum avocații, notarii, agenții imobiliari, operatorii de jocuri de noroc sau furnizorii de servicii de criptomonede.
Scopul extinderii acestor măsuri este prevenirea folosirii circuitelor economice legale pentru disimularea provenienței fondurilor obținute ilegal. În contextul globalizării și digitalizării, sistemele de monitorizare și raportare a fluxurilor financiare au devenit esențiale pentru stabilitatea economică și siguranța națională.
