Societate
Românii se tem mai mult de scumpiri decât de război. Carburanții și energia, principalele îngrijorări
Potrivit cercetărilor, majoritatea populației resimte deja creșterea prețurilor și anticipează o agravare a situației economice în perioada următoare. În acest context, percepțiile publice reflectă o accentuare a anxietății legate de costul vieții și de stabilitatea economică.
Conform Barometrului Poll/Int România realizat de Agenția de Rating Politic, 52% dintre români declară că sunt „foarte mult” afectați de creșterea prețurilor la carburanți, iar 26,6% spun că sunt „mult” afectați. Doar 9,9% se consideră afectați „puțin”, 3,8% „foarte puțin”, în timp ce 7,7% nu au oferit un răspuns.
În ceea ce privește principalele temeri legate de războiul din Iran, respondenții indică în primul rând riscurile economice. Astfel, 21,13% se tem de o criză a energiei, în timp ce 20,6% indică drept principală îngrijorare creșterea prețurilor și inflația. De asemenea, 18,3% se tem că România ar putea fi atrasă în conflict.
Alte riscuri sunt percepute la un nivel mai redus: 7,6% dintre respondenți se tem că războiul s-ar putea extinde în Europa, 6,1% de prăbușirea ordinii globale bazate pe reguli, 5,2% de prelungirea conflictului, 4,8% de creșterea terorismului, 2,4% de o criză umanitară, iar 1,3% de perturbarea zborurilor globale. Un procent de 12,4% nu au putut indica o temere principală.
Opinia publică este împărțită și în privința deciziilor de securitate. Potrivit sondajului ARP, 32,2% dintre respondenți se opun dislocării de echipamente și militari americani în România, în timp ce 18,7% susțin această măsură. Alți 35,7% nu au o opinie, iar 13,4% nu știu sau nu răspund.
Datele unui alt sondaj, realizat de Avangarde, arată însă o susținere mai ridicată pentru anumite decizii punctuale: 53% dintre români consideră corectă utilizarea bazelor din România de către avioanele de realimentare ale SUA, în timp ce 35% o consideră greșită. Susținerea este mai mare în rândul persoanelor cu studii medii și superioare, unde ajunge la 58%.
În ceea ce privește poziția României în Uniunea Europeană, percepțiile sunt, de asemenea, fragmentate. Doar 21% dintre respondenți consideră că aceasta este clară și coerentă, 24% cred că nu este bine coordonată și ar trebui schimbată, iar 22% observă discrepanțe între discursul european și percepțiile interne.
În ansamblu, 43% dintre români anticipează un impact economic semnificativ al conflictului, în timp ce 29% consideră că efectele vor exista, dar vor putea fi gestionate. Doar 5% nu se așteaptă la consecințe majore, iar 9% cred că România nu va fi afectată direct.
În același timp, 21% dintre respondenți declară că nu au încredere în informațiile disponibile despre conflict, ceea ce reflectă un nivel ridicat de incertitudine.
În ceea ce privește direcția strategică, 47% dintre români consideră că țara ar trebui să se concentreze pe diplomație, cooperare internațională și respectarea dreptului internațional. Ideea unei alinieri necondiționate cu Statele Unite rămâne însă controversată: 29% sunt de acord, 35% sunt împotrivă, iar restul nu au o opinie clară.
