Societate
Nostalgia epocii Ceaușescu, alimentată prin noi mesaje agramate pe conturi-fantomă. CSNAS demontează mitul industriei comuniste înfloritoare. DOCUMENT
Pe rețelele de socializare se lucrează intensiv la promovarea epocii lui Nicolae Ceaușescu, prin mesaje nostalgice ce își propun să scoată în evidență contrastul dintre România comunistă și cea de astăzi. În această comparație, invariabil, câștigător este Ceaușescu.
Mesajele de acest fel sunt propagate prin conturi-fantomă, cum ar fi ”Povești de suflet”. Pagina cu acest nume are 100.000 de urmăritori și apetență pentru postări ce oscilează între urări de bine la început și final de azi, mulțumiri Lui Dumnezeu și fotografii generate de AI cu părinți, bunici, copii și nepoți – tactică frecventă prin care urmăritorii sunt atrași să se identifice cu conținutul.
Orientarea paginii, de nostalgie pentru epoca lui Nicolae Ceaușescu, este însă evidentă din postări de genul celei din 4 august, care conține o uniformă școlară obligatorie din anii comunismului și îndemnul ”Cine a purtat și nu i-a fost rușine mâna sus”.
O alta, chiar de la începutul acestei săptămâni, constă într-o poză cu Ceaușescu în mijlocul oamenilor munci, însoțită de întrebarea agramată ”V a lipsit casa și locul de muncă pe vremea lui?”. Postarea a adunat rapid peste 2.700 de aprecieri și sute de comentarii, majoritatea de apreciere pentru epoca dictatorului comunist, în care, zice-se, românilor ”nu le lipsea nimic”.
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță cere autorităților competente să oprească ”aceste manipulări” și amintește în acest context despre cazul halucinant al ambulanței atacate în weekend pe motiv că ”fura copii”.
”1. Lipsesc pluralul și cratima, dar să zicem.
2. Nu erau fabrici cu toate luminile aprinse și oameni așa de luminoși. În anii pe care i-am prins eu, oamenii erau chinuiți, încăperile căzute, friguroase, reci.
3. Singurul personaj cu adevărat fericit era Ceaușescu. Pe lângă el, o clică de nomenclaturiști. În rest, sărăcie și dezumanizare.
4. AI este instrumentul perfect pentru a șterge amintirea și a o înlocui cu ceva nou ce nu a fost nicicând.
5. Pagina are 100k urmăritori, vă urează regulat spor la cafea și alte nimicuri și în curând vă va spune să votați Georgescu și AUR.
Opriți aceste manipulări, avem legislație pentru asta, dacă nu vreți oameni tembelizați cu topoare”, a scris europarlamentarul, despre postarea cu Nicolae Ceaușescu.
Pe de altă parte, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a dat publicității un document ce demolează mitul industriei comuniste înfloritoare și, implicit, nostalgiile pentru anii ce practic au distrus țara.
”Discursul nostalgic idealizează adesea industria din perioada comunistă, prezentând-o ca pe o epocă de aur a independenței economice, în care România producea de toate, de la agrafe la avioane. În realitate, succesul raportat de propaganda regimului Ceaușescu a fost o iluzie contrazisă grav de cifrele economice ascunse publicului.
Modelul comunist s-a bazat pe industria grea și petrochimie, dezvoltate disproporționat și fără o logică a pieței. România importa materie primă pe valută forte (petrol, minereuri) și exporta produse finite ieftine sau de slabă calitate, adesea în pierdere, doar pentru a raporta îndeplinirea planului cincinal. De exemplu, prelucrarea țițeiului în combinate mamut aducea pierderi nete la fiecare tonă, procesul fiind un generator masiv de „muncă în zadar”.
După refuzul lui Ceaușescu de a mai contracta credite externe în anii ’80, modernizarea fabricilor a fost aproape complet oprită. Tehnologia a rămas blocată la nivelul anilor ’60-’70. Pentru a menține în funcțiune mastodonții industriali energofagi, regimul a recurs la raționalizarea drastică a resurselor energetice destinate atât populației cât şi… întreprinderilor. Există rapoarte ale Securităţii care semnalau, de exemplu, compromiterea şarjelor în turnătorii deoarece se întrerupea (programat sau nu) alimentarea cu curentul electric. Energia electrică şi termică au fost tăiate pentru cetățeni, totul pentru a alimenta uzine care produceau, în cel mai bun caz, stocuri nevândute de mărfuri”, spun reprezentanții CNSAS.
Documentul respectiv este o notă a Securității din toamna ce a precedat Revoluția din 1989, care ”oferă o perspectivă sumbră asupra colapsului economic structural care afecta marile platforme industriale din România comunistă, chiar în ajunul prăbușirii regimului”.
”Principala problemă identificată de organele de securitate este degradarea accentuată a stării de spirit în rândul muncitorilor, fenomen declanșat direct de neajunsurile materiale zilnice și de scăderile drastice ale veniturilor, cauzate la rândul lor de neîndeplinirea sistematică a planului impus de la nivel central. Documentul scoate la iveală un cerc vicios al ineficienței economice, în care uzinele de renume, în cazul de faţă Întreprinderea de Autocamioane Braşov, erau complet paralizate din cauza blocajelor masive apărute pe lanțul de aprovizionare.
Relațiile de colaborare pe orizontală dintre întreprinderi erau complet disfuncționale, astfel că lipsa materiilor prime esențiale, a componentelor tehnice, a vopselelor, anvelopelor sau pieselor metalice speciale dintr-o fabrică bloca activitatea tuturor celorlalte unități dependente. Acest efect de domino submina grav capacitatea de producție pentru piața internă și anula livrările destinate piețelor externe. Un alt aspect critic relevat este practica raportărilor false în documentele oficiale, o încercare disperată a conducerilor de a masca realitatea economică dezastruoasă în fața ministerelor și centralelor industriale.
Din cauza lipsei sprijinului de la centru și a fondurilor pentru salarii, întreprinderile acumulau datorii uriașe, devenind incapabile să își onoreze exporturile planificate sau să recupereze bunurile deja declarate fictiv ca fiind realizate în perioadele anterioare. În final, presiunea nerealizărilor economice se răsfrângea direct asupra personalului muncitor, generând o stare profundă de nemulțumire generalizată din cauza diminuării constante a retribuțiilor, un indicator clar al fragilității regimului politic socialist care se îndrepta rapid spre un deznodământ inevitabil”, spun cei de la CNSAS.
