Nivelul apei a scăzut iar la Cernavodă: „Prognoza nu este foarte optimistă”. Restricții la apă în aproape 200 de localități din cauza secetei / Continuă marți acţiunile de dragaj

Scufundarea barjelor la intrarea pe brațul Bala a avut doar un efect temporar, astfel că, la Centrala atomoelectrică de la Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut din nou. Un oficial de la Apele Române susține că prognoza privind debitul fluviului pe următoarele zile „nu este foarte optimistă”.

„Efectul pe care l-a generat scufundarea celor patru barje s-a resimțit în cursul zilei de ieri, având în vedere că aveam un nivel de minus 4 cm, acesta s-a stabilizat și a crescut cu încă 4 cm, deci, per total, efectul imediat a fost de o creștere de nivel de 8 cm”, a declarat Ana Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Apele Române, la Digi24.

Vezi și Măsuri de urgență la Guvern. Bolojan alocă bani din Fondul de rezervă bugetară pentru funcționarea Reactorului 2 de la Cernavodă

Din păcate, nivelul Dunării a început din nou să scadă, luni, cu 5 cm, iar problema este agravată de faptul că, la intrarea în țară, debitul fluviului a ajuns la un nou minim istoric, de 1.400 cm cubi pe secundă.

„Conform estimărilor actuale realizate pe baza ultimelor informații și prognoze hidrologice primite de la Centrele de Prognoză Hidrologică din Ungaria și Serbia, pentru următoarele 7 zile, pe sectorul românesc, datele hidrologice indică doar o menținere a unui regim relativ staționar al debitelor Dunării la intrarea în țară, și anume în jurul valorilor actuale”, a explicat Ana Maria Agiu.

„Mâine se vor continua acţiunile de dragaj ale AFDJ în zona din aval a braţului Bala, respectiv în zona pragurilor cu influenţă în scurgerea apelor. Nivelul Dunării la Cernavodă este într-o scădere mai pronunţată faţă de estimările de până în prezent”, a transmis, luni seară, Administraţia Naţională „Apele Române”.

Conform sursei citate, nivelul minim al apei în zona Cernavodă, care poate asigura funcţionarea Centralei este de -230 cm.

Luni după-amiază, Guvernul a decis alocarea unor sume din Fondul de rezervă pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

„Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), alocarea a 5,1 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe fluviul Dunărea, proiect realizat pentru a asigura debitul de apă necesar funcţionării în siguranţă a Centralei Nucleare de la Cernavodă, în contextul secetei hidrologice severe din această perioadă. Pentru un nivel optim al fluviului Dunărea, specialiştii au apreciat necesară redistribuirea temporară a debitului de apă la bifurcaţia braţelor Bala şi Dunărea Veche”, a transmis Guvernul, într-un comunicat de presă.

Potrivit Executivului, suma de 5,1 milioane de lei va fi folosită exclusiv pentru lucrări de dragaj (adâncirea albiei fluviului) în două zone critice:

• Punctul critic Cochirleni (km fluvial 309-304): 2,55 milioane lei pentru extragerea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material.

• Punctul critic Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342): 2,55 milioane lei pentru dragarea a încă 50.000 de metri cubi.

„Alocarea de astăzi reprezintă o completare a finanţării de 7 milioane de lei aprobată în şedinţa din 31 iulie 2026 pentru intervenţia de redistribuire a debitelor la bifurcaţia Bala-Dunărea Veche, prin amplasarea etapizată a unor barje metalice”, a explicat Guvernul.

Anterior, specialiştii Apele Române au explicat că debitul Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, se va menţine staţionar, la valoarea de 1.400 m³/s, până la data de 17 august. De asemenea, au spus că există posibilitatea înregistrării unor creşteri mai importante ale debitelor Dunării la intrarea în ţară după perioada 24-26 august, aceste creşteri putând determina ieşirea din actuala zonă critică, marcată de debite minime istorice.

Citește și România, în topul producătorilor de fructe din UE. Ce fruct ne aduce în prim-plan și cât plătesc românii pentru un kilogram. Producția s-a dublat față de anul trecut

Potrivit ANAR, impactul schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, va consta în principal în reducerea debitelor medii anuale şi în creşterea frecvenţei şi duratei perioadelor cu debite mai mici de 2.500-2.000 m³/s.

Deși debitul Dunării a crescut în Ungaria, creșterea nu se resimți și pe teritoriul românesc, întrucât între timp a scăzut nivelul apelor râului Sava, un afluent major al fluviului. O creștere a nivelului apelor la Cernavodă ar fi posibilă doar în cazul unor ploi consistente în zona bazinului mijlociu al Dunării, dar și în bazinul hidrografic al Savei, însă acest lucru s-ar putea întâmpla abia pe 24-26 august.

„Cumulat cu această prognoză, care nu este foarte optimistă, și, mai mult, cu faptul că am avut acele intervenții care au reușit practic, cu ușoare variații de nivel, să menținem și să prelungim, iată, cu o săptămână de eforturi, funcționarea reactorului 2 de la Cernavodă, astăzi se fac eforturi în continuare, chiar dacă avem din punct de vedere statistic, hidrologic, această scădere”, au subliniat Apele Române.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a constatat existența unor praguri pe albia Dunării de la bifurcația dintre brațele Bala și Dunărea Veche până la Cernavodă, o distanță de 60 de kilometri. Pragurile de pe fundul apei pot provoca variații a nivelului acesteia.

„Din acest motiv, Guvernul a alocat bani pentru acțiunile de dragare. Acțiunile de dragare se realizează de către Administrația Fluvială a Dunării de Jos, fiind în aria sa de responsabilitate și de competență, și aceasta este și recomandarea noastră, ca în aceste zile, extrem de importante pentru toți, de a menține reactorul 2 de la Cernavodă în funcțiune, trebuie să continue aceste acțiuni de dragare tocmai pentru a fluidiza, pentru a conduce, pentru a redirecționa cât mai mult apa către Cernavodă”, a punctat Agiu.

Problemele provocate de secetă nu afectează doar Dunărea. Potrivit Apele Române, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare cu apă sunt afectate de deficitul rezervei de apă, alimentarea fiind asigurată cu dificultate, intermitent sau cu restricții în anumite intervale orare. Cele mai afectate județe sunt Alba, cu 45 de localități, Neamț, cu 39, și Bihor, cu 30. Urmează Galați, cu 11 localități, Maramureș – 10, Vaslui – 8, Argeș și Cluj – câte 7, Iași – 6 și Vrancea – 5.

Alte 96 de localități, care nu dispun de sisteme centralizate sau au doar sisteme parțiale și se bazează inclusiv pe surse individuale, sunt afectate de seceta prelungită și de secarea fântânilor. Botoșani se află pe primul loc, cu 55 de localități în această situație, urmat de Neamț, Bacău și Iași.

Situația este la fel de severă în mai multe bazine hidrografice. Nouă sectoare de râuri interioare se află în faza de atenționare-avertizare, două sectoare de pe Crișul Repede, în județul Bihor, au intrat în treapta I de restricții pentru utilizarea industrială, iar alte șapte sectoare sunt în treapta III de restricții, inclusiv pe Timiș și Bega.

Pe Dunăre și brațele sale, sectoare aferente unui număr de 21 de localități riverane se află în faza de atenționare-avertizare, iar sectoare aferente altor 35 de localități sunt în treapta III de restricții. Sunt vizate utilizări precum alimentarea cu apă a populației, irigațiile, industria, piscicultura, zootehnia și transportul.

Din cele 130 de secțiuni folosite pentru monitorizarea secetei hidrologice, 48 înregistrează debite sub minimul necesar pentru satisfacerea cantitativă a cerințelor de apă. Zece dintre acestea sunt pe Dunăre, iar alte zone afectate sunt bazinele Prut-Bârlad, Crișuri, Banat, Buzău-Ialomița, Someș-Tisa, Olt, Argeș-Vedea, Jiu, Mureș și Siret.