Societate
Nicușor Dan explică efectele dezinformării pe scena politică. Declarațiile făcute de președinte
Miercuri, 21 octombrie, în cadrul conferinței „Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale”, Nicușor Dan a susținut un discurs în care a vorbit despre intensificarea amenințărilor hibride la nivel mondial, inclusiv prin acțiuni informaționale care exploatează vulnerabilitățile sociale, accentuează diviziunile și încearcă să influențeze percepțiile și comportamentele oamenilor. În acest context, liderul de stat consideră că tema conferinței răspunde unei probleme actuale, nu unei preocupări de moment.
„Tema nu este nici abstractă, nici de conjunctură și exprimă o convingere comună: o societate bine informată este prima linie de apărare a democrației. Ultimii ani au demonstrat, în România și în numeroase state europene, că manipularea informațională și interferența străină pot influența procese electorale, adânci polarizarea societății și eroda încrederea cetățenilor în instituții.”
Inteligența artificială, conținutul generat automat și viteza circulației informațiilor pe internet permit unui fals să ajungă la sute de mii de oameni înainte ca cineva să poată verifica adevărul, a mai spus el, punctând că, pe fondul tensiunilor geopolitice, spațiul informațional a devenit un loc de confruntare.
Așadar, dezinformarea pune faptele sub semnul îndoielii și amplifică deruta colectivă, cu efecte care depășesc politica, susține Nicușor Dan.
Nicușor Dan: „Impactul dezinformării asupra democrației este profund”
Combaterea dezinformării a devenit o prioritate de securitate națională și de bună guvernare. Președintele a amintit că Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 identifică explicit campaniile coordonate de dezinformare ca parte a războiului hibrid împotriva României.
„Dezvoltarea inteligenței artificiale, conținutul generat automat și viteza cu care circulă informația în mediul online fac ca un fals să ajungă la sute de mii de oameni înainte ca adevărul să poată fi verificat. În actuala conjunctură geopolitică tensionată, spațiul informațional a devenit, fără îndoială, un mediu suplimentar de confruntare.
Impactul dezinformării asupra democrației este profund tocmai pentru că nu țintește doar o opinie sau un vot, ci slăbirea încrederii cetățenilor în instituții, prin relativizarea faptelor și amplificarea confuziei colective.
Efectele depășesc însă sfera politică. Dezinformarea produce costuri reale în domeniul securității naționale, unde narațiunile false urmăresc să slăbească sprijinul public și încrederea în parteneriatele noastre strategice. Nu mai vorbim despre episoade izolate, ci despre operațiuni coordonate, desfășurate pe mai multe planuri și sprijinite de tehnologie”.
Președintele consideră că eficiența unui răspuns instituțional ține și de credibilitatea autorităților statului, care se construiește în timp, prin comunicare transparentă, clară și pe înțelesul tuturor, în acele medii de informare în care cetățenii sunt în mod real prezenți.
„Totodată, consolidarea rezilienţei informaţionale presupune acţiuni pe termen lung, precum educaţie media şi digitală, începând din şcoală, sprijin pentru jurnalismul independent şi pentru cei care verifică informaţiile, transparenţă din partea platformelor online, un parteneriat real între stat, societatea civilă, mediul academic şi sectorul privat”, a menționat şeful statului.
Ce rol joacă Scutul european în democrație
România nu acționează singură, a amintit președintele, precizând că Uniunea Europeană a făcut din apărarea democrației o prioritate strategică, iar în acest scop Scutul european pentru democrație, adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, propune o abordare integrată, cu trei direcții: protejarea integrității spațiului informațional; consolidarea instituțiilor, a alegerilor libere și a presei independente; creșterea capacității societății de a rezista amenințărilor și încurajarea implicării civice.
„România nu face acest efort singură. Uniunea Europeană a transformat apărarea democrației într-o prioritate strategică. Scutul european pentru democrație, adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, propune o abordare integrată, pe trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional; consolidarea instituțiilor, a alegerilor libere și a presei independente; creșterea rezilienței societății și a implicării civice.
România contribuie activ la implementarea demersurilor Uniunii Europene în acest domeniu, aducând în dialogul european propria sa experiență și bunele practici dezvoltate la nivel național.
Este important să nu uităm că democrația se apără în fiecare zi, prin contribuția fiecărui cetățean informat, prin instituții credibile și prin implicarea activă în promovarea adevărului”, şi-a încheiat Nicuşor Dan discursul.
