Justiție
Legea salarizării, ciuruită din toate părţile. CSM critică noul proiect, Dragoş Pâslaru este atacat şi de propriii angajaţi
O nouă rundă de negocieri pe legea salarizării urmează să aibă loc, joi, la Palatul Cotroceni. Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, anunţat că proiectul de lege nu a ajuns în Parlament, în condiţiile în care termenul pentru adoptarea acestuia este sfârşitul lunii august, fiind jalon în PNRR. Între timp, se adună criticile.
CSM critică noul proiect al legii salarizării: Lia Savonea, plătită mai puțin decât un consilier prezidențial
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) anunță că a luat act de consultarea programată pentru joi, 20 august 2026, la Palatul Cotroceni, cu liderii politici, pe tema proiectului legii salarizării personalului plătit din fonduri publice.
Secția pentru procurori susține că orice nouă lege a salarizării trebuie să respecte rolul și locul justiției într-o societate democratică și să asigure o poziție de echilibru a autorității judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.
„Formula de coeficienți de salarizare vehiculată în spațiul public se îndepărtează în mod flagrant de la acest echilibru necesar”, transmite Secția pentru procurori.
CSM, președinții de curți de apel, tribunale și judecătorii cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: „Se impun clarificări” / Reacția CCR: „Nicio cauză nu se discută informal”
Fosta șefă a Instanței Supreme s-a făcut notar. Alți judecători ai ICCJ au urmat aceeași cale
Reprezentanții procurorilor consideră, totodată, că o reconfigurare a sistemului de salarizare trebuie realizată prin consultarea efectivă a tuturor categoriilor vizate.
Secția reclamă că, până în prezent, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de instituție reprezentativă a sistemului judiciar, nu a fost consultat în mod efectiv în acest proces.
Secția pentru procurori consideră nejustificată orice diferențiere între nivelul salarizării judecătorilor și cel al procurorilor. Potrivit reprezentanților procurorilor, cele două categorii au condiții identice de admitere în profesie și de promovare în carieră și se află sub incidența unui regim comun de interdicții și incompatibilități.
„Orice altă abordare” ar conduce, în opinia Secției, la „crearea unei ierarhii artificiale în interiorul corpului magistraților”.
CSM precizează că proiectul continuă să se afle în circuitul public și să stea la baza unor demersuri legislative, deși procedura inițială de elaborare a acestuia a fost suspendată printr-o hotărâre a Curții de Apel București.
Consiliul susține că problemele proiectului nu țin doar de nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor, ci de „poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului”.
Unul dintre principalele exemple invocate este cel al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, potrivit proiectului, ar avea un coeficient salarial de 6,15. În schimb, consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului ar avea coeficientul 6,50, iar secretarii și chestorii Camerelor, precum și miniștrii, coeficientul 6,45, respectiv 6,50.
„O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești”, transmite CSM.
Judecător ÎCCJ cu salariu mai mic decât al unui primar
Consiliul indică și diferențele existente la nivelul celorlalte funcții din sistemul judiciar. Un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă ar urma să aibă un coeficient de 5,50, sub cel al primarului general al Capitalei, stabilit la 6,50, și sub cel al unui președinte de consiliu județean sau al unui primar de municipiu reședință de județ ori de sector, de 6,00.
De asemenea, un judecător de judecătorie cu o vechime între 15 și 20 de ani ar avea un coeficient de 4,22, în timp ce pentru primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori este prevăzut un coeficient de 4,35.
CSM mai reclamă faptul că magistrații se numără printre categoriile pentru care veniturile nu sunt completate, în aceeași măsură ca în alte sectoare bugetare, prin sporuri, sume forfetare sau alte facilități. Consiliul indică, în acest context, sporul de 40% prevăzut pentru anumite categorii de funcționari publici prin proiectul de lege.
Potrivit CSM, diferențele prevăzute în grilă reprezintă „o opțiune de poziționare instituțională”, prin care autoritatea judecătorească ar fi plasată într-un plan inferior față de numeroase funcții din puterea executivă, legislativă sau administrația publică locală.
Consiliul susține că o astfel de abordare nu reprezintă doar o chestiune bugetară, întrucât ar transmite mesajul că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, în condițiile în care Constituția consacră separația și echilibrul puterilor și garantează independența justiției.
CSM: Salarizarea magistraților nu este un privilegiu
CSM subliniază că salarizarea adecvată a judecătorilor și procurorilor nu constituie un privilegiu profesional, ci una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției.
Consiliul afirmă că, începând din iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a fost supus unor intervenții legislative succesive și unei „ample retorici publice ostile magistraturii”, iar actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă în procesul de diminuare a garanțiilor statutare.
„Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat”, afirmă CSM.
În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii anunță că va utiliza „toate instrumentele instituționale și mijloacele legale” pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului.
CSM solicită ca orice viitoare reglementare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice să respecte poziția constituțională a autorității judecătorești, echilibrul dintre puteri și garanțiile necesare independenței justiției.
Ministrul Dragoş Pîslaru e acuzat de subalterni că a uitat să le negocieze şi lor salariile şi cer ajutorul lui Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan
Sindicaliştii din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene cer preşedintelui Nicuşor Dan, premierului interimar Ilie Bolojan, precum şi altor miniştri şi parlamentari să tranşeze şi problema salariilor celor care lucrează cu fonduri europene.
Este vorba despre situaţia a 1.400 de angajaţi, spune liderul sindical Carmen Maican, pe care guvernanţii nu i-au luat în calcul în noua lege a salarizării.
„În contextul consultărilor care au loc astăzi, 19 august 2026, la Palatul Cotroceni privind Legea salarizării, situația profesioniștilor care gestionează fondurile europene să fie introdusă pe agenda discuțiilor.
Vă solicităm să interveniți înainte de definitivarea legii și să susțineți o soluție care să permită păstrarea acestor profesioniști în sistem. Nu este doar o problemă salarială. Este o problemă de interes național.
România are nevoie urgentă de investiții și de miliardele de euro disponibile prin fondurile europene. Dar fondurile europene nu se absorb singure”, transmit sindicaliştii MIPE într-o scrisoare deschisă .
Sindicaliştii arată cu degetul în direcţia ministrului MIPE, Dragoş Pîslaru, „cel care cunoaște direct realitatea din minister”, „nu susține până la capăt propriul personal și nu impune corectarea acestor inechități în noua formă a Legii salarizării”.
„Contradicția este greu de înțeles: Ministerul recunoaște oficial problema, confirmă că soluția este justificată și chiar favorabilă bugetar, dar ministrul care conduce instituția nu reușește să transforme această poziție oficială într-o soluție pentru propriii angajați, sub pretextul unei indelungi clamate echitati salariale.
Riscul major pe care îl semnalăm este că legea, în forma actuală, va conduce din nou la un val de procese pentru discriminare salarială, care vor conduce la afectarea bugetului de stat”, avertizează sindicatul.
Aceştia îi cer lui Nicuşor Dan „o grilă distinctă de salarizare pentru personalul care gestionează fonduri europene, care să reflecte complexitatea, responsabilitatea și importanța strategică a activității”, iar sindicaliştii MIPE să fie consultaţi înainte ca varianta finală a noii legi a salarizării să fie gata.
