Societate
Legea salarizării 2026. Sindicaliștii din casele de pensii critică noul proiect și amenință cu blocarea activității
Legea salarizării 2026. Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM) susține că noua formă a proiectului de act normativ afectează veniturile salariaților din casele de pensii și amenință cu proteste ce pot culmina cu blocarea activității.
”Analiza comparativă realizată de Federație asupra proiectului din 20 august, în raport cu variantele anterioare, evidențiază o diminuare a valorii de referință de la 4.100 lei la 4.000 lei, în timp ce diferențele dintre aparatul central al CNPP (Casa Națională de Pensii Publice – n.r.) și casele teritoriale de pensii sunt menținute și, pentru funcțiile de execuție, chiar amplificate”, transmit sindicaliștii.
FNSSM reclamă, în primul rând, noua valoare de referință, care este de doar 4.000 de lei, după ce varianta din iulie a legii salarizării prevedea 4.100 de lei. Valoarea de referinţă este cea de la care pornesc toate salariile bugetarilor.
Pentru un consilier superior, modificarea înseamnă o reducere a valorii teoretice a salariului de la 11.480 lei la 11.200 lei la nivelul CNPP și de la 8.815 lei la 8.600 lei în grila teritorială.
Reprezentanții federației sunt de părere că noua lege a salarizării nu poate porni de la diminuarea bazei de calcul, în condițiile în care obiectivul trebuie să fie creșterea reală a veniturilor și menținerea puterii de cumpărare, conform comunicatului.
”Problema cea mai importantă pentru salariații caselor teritoriale o reprezintă însă diferențierea coeficienților. În proiectul din 20 august, pentru funcția de consilier superior, coeficientul este de 2,80 la CNPP și 2,15 în teritoriu. Raportat la valoarea de referință de 4.000 lei, rezultă o diferență de 2.600 lei brut lunar. Mai mult, prin introducerea treptelor ‘superior 2’, ‘superior 3’ și ‘superior 4’, diferența nu se reduce, ci crește progresiv, ajungând la aproximativ 3.388 lei brut lunar la treapta ‘superior 4’. În cazul personalului contractual, analiza indică diferențe de aproximativ 30-32% între nivelul central și cel teritorial pentru funcțiile analizate”, argumentează FNSSM.
În opinia sindicaliștilor, această diferențiere trebuie fundamentată prin criterii obiective. ”Casele teritoriale aplică aceeași legislație a sistemului public de pensii, utilizează aceleași sisteme informatice și procedurale, soluționează cereri și dosare de pensie, efectuează recalculări și revizuiri și răspund pentru legalitatea actelor emise. În aceste condiții, criteriul ‘central’ versus ‘teritorial’ nu poate constitui, prin el însuși, o justificare suficientă pentru diferențe salariale atât de mari”, avertizează federația, potrivit agerpres.
Nemulțumirea salariaților din casele de pensii nu se referă doar nivelul actual al salariilor, ci mai ales la perspective.
”Diferența salarială tranzitorie poate proteja temporar venitul aflat în plată, însă nu corectează coeficientul inferior prevăzut pentru structurile teritoriale. Mai mult, aceasta poate fi absorbită prin viitoarele majorări, ceea ce înseamnă că o parte dintre salariați pot ajunge să beneficieze de majorări nominale fără creșteri salariale efective. Aceasta este principala temere a salariaților: ca, în următorii cinci ani, salariile să rămână practic la același nivel, în timp ce costul vieții și inflația vor continua să erodeze puterea de cumpărare”, mai spun cei de la FNSSM.
Sindicaliștii susțin că legea salarizării trebuie să producă creșteri salariale reale, nu doar o reașezare a coeficienților și menținerea temporară a veniturilor prin mecanisme compensatorii.
”În cazul în care proiectul va fi menținut în forma actuală și solicitările salariaților nu vor fi soluționate, organizațiile sindicale din cadrul caselor de pensii vor recurge la forme de protest, inclusiv la blocarea activității. Nu este vorba despre solicitarea unor privilegii, ci despre respectarea principiului unei salarizări echitabile pentru o muncă de aceeași valoare și despre garanția că noua lege nu va transforma următorii cinci ani într-o perioadă de stagnare salarială și pierdere a puterii de cumpărare”, atenționează sindicaliștii.
