Societate
EXCLUSIV PUTERILE STATULUI Comisar-șef Bogdan Ghebaur, șef comunicare IGPR, despre atacurile hibride ale Rusiei asupra României: „Activitățile respective se fac la comanda altcuiva. Comunicarea cu cei care dau ordine se derulează pe aplicații criptate ca să nu le putem prinde urma”
De

Unul dintre suspecți era un cetățean columbian cu pregătire militară, care a supravegheat sonde petroliere, o stație de distribuție a gazului și un depozit de materiale reciclabile.
Într-un alt caz, doi cetățeni ucraineni au depus dispozitive artizanale explozive la sediul unei firme de curierat din Capitală.
Potrivit reprezentantului Poliției Române, în spatele acestor acțiuni s-ar afla persoane care finanțează și coordonează operațiunile prin intermediul unor aplicații criptate și al tranzacțiilor cu criptomonede. Colaborarea dintre Poliția Română, DIICOT, SRI și structurile internaționale a contribuit la dejucarea acestor planuri.
Invitatul meu special astăzi este comisarul șef Bogdan Gebaur, este șef comunicare Poliția Română. Aș vrea să continuăm mai pe larg acest subiect despre atacul diversioniștilor făcut la mai multe instituții sau puncte strategice din România, făcut de persoane angajate, cu bani din Federația Rusă.
Mesajul MAI mi se pare extrem de important. Și despre toate aceste anchete pe care le-ați desfășurat și cine le desfășoară, haideți să vorbim pe larg. România este într-un război hibrid și nu numai. Este un fenomen mult mai mare.
Așa este, putem vorbi de o succesiune de evenimente ce s-au întâmplat în ultimii ani. Din 2024, când am avut primul caz care ar putea fi legat de această succesiune, vorbim de un cetățean columbian care a ajuns în România, pe ruta Columbia, Madrid, Grecia, a aterizat pe Aeroportul Otopeni, s-a cazat și a început o întreagă activitate de documentare în zona Ilfov, în apropiere de un complex rezidențial, unde se afla, am putea spune noi, un punct strategic, un punct important care în urma unor acțiuni de sabotaj ar fi putut crea panică publică.
Ar fi putut crea neîncredere a populației față de autorități, față de capacitatea acestora de a acționa, însă prinderea lui, la momentul oportun, a dus la evitarea unei adevărate tragedii.
Pentru că în acele zile acesta a documentat intens punctele respective. Vorbim de două sonde de extragere a petrolului, de o stație de distribuție și verificare a gazului și, de asemenea, de un depozit de materiale, de deșeuri, care la un incendiu ar fi putut crea o întreagă tragedie.
Pe lângă toate acestea, bărbatul respectiv avea și o pregătire militară, făcuse armata în țara lui de reședință, iar din investigații, din anchetă a reieșit că acesta a avut căutări multiple cu privire la modalitatea realizării unor materiale explozive artizanale cu obiecte din circuitul civil.
Deci planul era unul bine pus la punct și scopul era tocmai de a crea instabilitate la nivelul țării.
Dar acțiunea coordonată a Poliției Române prin Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, împreună cu DIICOT și cu sprijinul Serviciului Român de Informații a dus la capturarea acestuia. Ulterior reținut, arestat preventiv.
Totodată, ancheta la nivel internațional ne-a arătat că făcea parte dintr-un grup mai mare, vorbim de implicarea acestuia în cadrul unui grup care ar fi acționat atât în Cehia, cât și în Lituania. Vorbim la fel de acte de diversiune, tocmai pentru a crea instabilitate și neîncredere, atât la nivel național, cât și la nivelul întregii Europe.
N-am înțeles amploarea acestui fenomen împotriva siguranței naționale a statului român. Fac parte din grupări. Atacă în România și în state europene, banii vin dinspre Rusia. Documentarea la ce nivel poate să fie a crimei organizate din cadrul Poliției Române, împreună cu DIICOT, cu Serviciul Român de Informații, încât iată cât de minunat că reușiți să preveniți, ați prevenit în acest caz. De ce pentru acest personaj era important tot ce ne-ați povestit, acele locații? Aceea era o fabrică de materiale plastice.
De reciclare, din ce am înțeles. Care ar fi putut lua foc.
Care era scopul să fie o explozie acolo, o incendiere a acelei fabrici?
Riscurile erau foarte mari, pentru că, în zonă, pe lângă depozitul respectiv, se afla și o stație de gaz, și sonde.
În acel caz, ce ați documentat? De unde a fost plătit? De atacurile respective pe care voiau să le mai dea? Persoanele din gruparea respectivă au fost prinse, luate la întrebări poate în alte state? Știu că există o colaborare foarte bună cu celelalte state și ați dat informații și în alte cazuri. Cum vine un fost militar din Columbia aici și începe aceste activități? Au avut autoritățile de România ceva informații de acolo, din Columbia sau din alte state?
Foarte importantă în aceste situații pentru prevenirea lor este colaborarea, atât în interiorul Ministerului Afacelor Interne, între structurile care se ocupă de ordinea și siguranța publică, cât și între structurile Ministerului Afacerilor Interne, și celelalte instituții cu atribuții în rolul apărării naționale, siguranței publice, fie că vorbim de Serviciul Român de Informații, fie că vorbim de Ministerul Apărării, prin Direcția Generală de Informație a Apărării.
Toate aceste activități de documentare, de comunicare între noi au acest rol și pe lângă asta, foarte important e și rolul de colaborare internațională cu celelalte organisme, atât ale Uniunii Europene, cât și ale NATO.
Cât de importante sunt celelalte structuri ale servicilor de informație din alte state pentru monitorizarea acestor aspecte în zilele pe care le trăim astăzi, cu războiul la graniță? Pentru că înțeleg că deja sunteți mult mai vigilenți. Mult, mult, mult mai vigilenți față de acum 3-4 ani.
Așa este. Actualul context, atât regional, cât și european ne obligă, într-un fel, să fim mai precauți, să monitorizăm punctele de interes național, punctele strategice și punctele care, dacă la momentul producerii unei situații neprevăzute ar duce la adevărate tragedii, putem vorbi și de locuri aglomerate și de locuri de interes național.
Dați-mi alt caz, mi s-a părut foarte important mesajul Ministerului de Interne către populație. Mai spuneți-ne cazurile pe care le-ați avut în această perioadă, ca să înțelegem în fiecare caz în parte ce s-a întâmplat.
Anul următor, în 2025, am putut vorbi de activitatea infracțională a doi cetățeni ucraineni care au depus la sediul unei firme de curierat internațional două dispozitive artizanale explozive. Sediul acestei societăți comerciale se afla în sectorul 3, la un bulevard principal, zona foarte aglomerată, la parterul unui bloc cu foarte multe etaje, iar în urma producerii unei deflagrații ar fi putut produce o adevărată tragedie.
Pe lângă victimele omenești, starea de panică, ar fi putut duce la o neîncredere în privința capacității autorităților de a interveni. Dar și acest caz a fost dejucat. Autorii au fost prinsi la foarte scurt timp, reținuți și ulterior procesul și-a urmat cursul. Vorbim de două persoane care, din investigațiile noastre, au primit fonduri pentru a săvârși astfel de fapte.
Toate cazurile pe care vi le prezint astăzi ne duc la o singură concluzie. Activitatea respectivă se face la comanda altcuiva. Asta a reieșit din ancheta noastră. De multe ori există și bani pentru a săvârși astfel de fapte și totul se derulează, comunicarea cu cei care dau ordine se derulează pe aplicații criptate, tocmai pentru a încerca cât mai mult să nu le prindem urma, să nu,putem să intrăm pe fir, dar faptele demonstrează exact contrariul.
Primeau banii sau altceva după ce făceau actele de sabotaj, incendiere, explozie sau au primit și banii înainte de la persoana respectivă? Și mă interesează dacă persoanele pe care le-ați documentat, în cazul fiecăreia, au dus mai departe la alte persoane? Cei care făceau aceste acte violente sau își doreau să le facă aveau cunoștință de cel care a comandat inițial, pentru că înțeleg că e un lanț și sunt mai mulți intermediari?
Cu privire la sumele de bani, au reușit indicii că au existat sume de bani transmise, tocmai cu rol de a motiva persoana să săvârșească astfel de fapte. E normal ca la finalizarea activității să fi primit și o altă sumă de bani.
Dar știți despre ce sume ar fi vorba pentru aceste acte?
N-aș putea să vă spun în acest moment, pentru că suma pe care ar fi urmat să o primească la final nu au mai primit-o pentru că au fost stopate cazurile.
Dar primeau banii prin anumite conturi, ce au reușit autoritățile să documenteze? Înțeleg, din spațiul public, că erau plătiți în formă de cripto, tot așa să piardă urma. Ați reușit să intrați și să aflați discuțiile?
Concluzia este că trăim într-o eră digitală în care toate grupurile infracționale apelează la tot felul de forme de criptare, fie de comunicare, fie de transfer bancar pe numele unor alte persoane, prin criptomonede. Sunt variate metodele prin care încearcă să-și piardă urma, însă orice tranzacție până la urmă lasă un fir pe care noi putem să mergem.
Toate declarațiile comisarul șef Bogdan Gebaur le puteți urmări în interviul exclusiv acordat Laurei Duță.











