Societate
Dragoş Pîslaru, despre extinderea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei după 2027: „Nu ne zice Bruxelles-ul ce trebuie să facem”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat, luni, pentru B1 TV că se ia în calcul extinderea după 2027 a perioadei în care pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei plătesc CASS, însă decizia nu este impusă de Comisia Europeană. Pîslaru a precizat că deficitul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a scăzut în acest an în urma măsurilor adoptate și că Ministerul Finanțelor va analiza în continuare situația bugetului asigurărilor de sănătate.
Întrebat dacă Bruxelles-ul impune extinderea perioadei de impozitare a pensiilor de peste 3.000 de lei, Dragoș Pîslaru a răspuns:
„România este o țară atipică, la noi corespondența tehnică cu Comisia Europeană ajunge în public. O corespondență tehnică este pur și simplu o reflecție a ofițerilor de proiect de la Comisia Europeană. Când am auzit titrarea de tipul: Comisia Europeană ne impune, ne obligă… nimic mai adevărat. Este o corespondență tehnică. Am testat mai multe versiuni, mai multe ipoteze, mai multe scenarii și acesta este răspunsul la unul dintre ultimele scenarii pe care le-am testat. Ni s-a spus că este mai bine să te duci mai degrabă spre 10 miliarde decât spre 12 miliarde, că ar fi mai bine să vă uitați spre alte surse, dar nu sunt niște lucruri care să fie impuse. Nu există prerogative de politică fiscală sau altă natură ale Comisiei. Asta pentru ca toți românii să înțeleagă că Bruxelles-ul nu impune lucruri”.
Pîslaru a mai spus că România trebuie să vină cu măsuri compensatorii dacă vrea să cheltuiască 12 miliarde pe Legea salarizării: „România trebuie să vină cu respectarea angajamentelor pe care le are. Dacă vrea să cheltuiască 12 miliarde pe Legea salarizării trebuie să vină cu măsuri compensatorii între ce avea deja planificat, adică 8 miliarde pentru acest spațiu și diferența până la 12. Dacă nu are de 4 miliarde și ar fi doar de două, atunci trebuie să vină cu o lege care se încadrează în 10 miliarde. Comisia Europeană ne recomandă mai degrabă să avem o rezervă decât să te duci la maximul pe care îl poți avea”.
Despre extinderea impozitului pe pensii după 2027, Dragoș Pîslaru a spus că Ministerul Finanțelor va analiza bugetul Casei Naționale de Asigurărilor de Sănătate: „În acest an, deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate a scăzut simțitor ca urmare a acestor măsuri, că în lipsa acestora am fi avut un deficit de circa 4 miliarde de lei și cu siguranță va fi o analiză a Ministerului de Finanțe, dar nu ne zice Bruxelles-ul ce trebuie să facem cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate. Eu cred că acest guvern, alt guvern trebuie să analizeze dacă are măsuri care să aducă un echilibru în bugetul asigurărilor de sănătate sau nu. Cum se creează acest echilibru? Te uiți ce medicamente compensezi, ce și cum plătești spitalelor, dacă faci plata pe activitate, că au un număr de paturi sau serviciile pe care le oferă”.
Dragoș Pîslaru a mai spus că încă speră că Legea salarizării poate fi adoptată până la 31 august: „Înțelegerea mea după întâlnirea de la Cotroceni…deci, două partide au spus că ar susține, PNL și USR. Alte două partide, unul este mai degrabă sceptic, celălalt este foarte legat de poziția sindicatelor, vorbesc de UDMR și de PSD. Înțelegerea mea e că vor avea niște analize interne în această seară și mâine dimineață, după care va fi o reuniune online cu liderii. Cred că astăzi a fost foarte important de clarificat unde suntem și care sunt problemele pe care partidele le-au ridicat.
Sunt două sectoare care au în acest moment o acceptare, Sănătatea și Educația. La sănătate, am văzut astăzi una dintre federații care a pus un simulator de salarii, care arată că 78% au creșteri și că 58% susțin că legea trebuie să treacă. Am semnale de la sindicatul TESA că legea este bună. Sanitas este împotrivă, pentru ambulanțieri sunt lucruri pe care le poți rezolva prin amendament… nu stau la mâna nimănui. Se poate corecta.
La sănătate, în condițiile în care ai 80% ai tot personalul pe câștig, nu mai pierde nimeni nimic, avem o chestiune clară că totul este protejat prin măsuri compensatorii. Întrebarea e care e problema? Că puteai lua cu 3 miliarde în plus? Întotdeauna este un lucru aspirațional pe care puteai să îl faci„.
Amintim că Sorin Grindeanu a avertizat luni că nu mai este timp pentru adoptarea Legii salarizării în forma discutată până acum, în condițiile în care Ministerul Muncii, Educației și Sănătății nu au ajuns încă la un punct de vedere comun. Liderul PSD spune că este „foarte greu, dacă nu imposibil” ca legea să fie adoptată de Parlament, să treacă de eventuale contestații la CCR și să fie promulgată, în condițiile unor „termene imposibile de îndeplinit”.
Comisia Europeană cere măsuri suplimentare pentru Legea salarizării. CASS pe pensiile peste 3.000 de lei!
Comisia Europeană solicită Guvernului să vină cu măsuri compensatorii pentru impactul financiar al noii legi a salarizării, în condițiile în care costurile proiectului ar putea depăși scenariul de aproximativ 8 miliarde de lei discutat inițial.
Observațiile transmise de Comisie vizează inclusiv modul în care au fost calculate cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar. Potrivit informațiilor citate de News.ro, există o diferență de aproximativ 1 miliard de lei între fișierul de calcul privind impactul financiar și prevederile proiectului în ceea ce privește salariile din sectorul sanitar.
Draftul noii legi a salarizării a ajuns la Comisia Europeană săptămâna trecută, iar răspunsul primit de autoritățile române a inclus mai multe observații privind impactul bugetar.
Una dintre principalele cerințe este ca adoptarea legii salarizării să fie însoțită de un pachet de măsuri compensatorii, astfel încât creșterile de cheltuieli să poată fi susținute de buget.
În acest context, Comisia Europeană a indicat inclusiv posibilitatea prelungirii unei măsuri fiscale care este deja în vigoare.
Este vorba despre CASS aplicată pensiilor care depășesc 3.000 de lei. Măsura este valabilă în prezent, însă urmează să expire la 31 decembrie 2027.
Comisia sugerează ca această contribuție să fie menținută și după 1 ianuarie 2028, ceea ce ar permite statului să păstreze o sursă suplimentară de venituri și să compenseze o parte din presiunea generată de noua lege a salarizării.
Prelungirea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei ar reprezenta, astfel, una dintre soluțiile analizate pentru echilibrarea impactului bugetar al reformei salarizării.
Unul dintre punctele semnalate de Comisia Europeană este discrepanța dintre documentele care stau la baza proiectului. Comisia susține că există o diferență între fișierul de calcul al impactului financiar și textul efectiv al proiectului de lege în ceea ce privește salariile din domeniul sănătății, mai scrie News.ro.
Diferența este estimată la aproximativ 1 miliard de lei. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că reducerea temporară a valorii de referință din proiectul legii salarizării a fost solicitată de Ministerul Finanțelor.
În forma actuală, valoarea de referință pornește de la 4.000 de lei, față de 4.100 de lei în varianta discutată anterior.
Potrivit lui Pîslaru, această diferență ar avea rolul de a crea un „buffer” (rezervă n.r.) bugetar și de a reduce riscul ca evoluția cheltuielilor salariale să afecteze evaluarea financiară a României.
Ministrul a explicat că valoarea de 4.100 de lei ar putea fi utilizată ulterior, la rectificarea bugetară, dacă evoluția cheltuielilor va permite acest lucru.
Potrivit explicațiilor ministrului Muncii, autoritățile încearcă să construiască noul sistem salarial astfel încât impactul inițial să rămână sub pragul de aproximativ 12 miliarde de lei.
Motivul este legat de incertitudinile privind costul efectiv al aplicării legii. Cheltuielile finale pot fi influențate inclusiv de plata unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și de evoluția efectivă a numărului de beneficiari.
Pîslaru susține că abordarea este una de prudență bugetară, pentru ca România să dispună de o rezervă în cazul în care costurile reale se vor dovedi mai mari decât estimările inițiale.
Ministrul Muncii: „Nu scade niciun venit”
Dragoș Pîslaru a respins informațiile potrivit cărora noua formulă ar conduce la diminuarea veniturilor angajaților din sectorul public.
„Am făcut calculele pe toate părțile, nu scade niciun venit. Există un mecanism de protecție a veniturilor”, a declarat ministrul la Digi24.
Astfel, potrivit explicațiilor sale, reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei nu ar trebui interpretată ca o diminuare efectivă a salariilor existente, ci ca o măsură de control al impactului bugetar în etapa inițială.
Noua lege a salarizării nu a intrat încă în etapa finală a procedurii legislative. Proiectul este în continuare negociat, iar autoritățile încearcă să ajungă la o formă care să respecte atât angajamentele asumate prin PNRR, cât și limitele bugetare ale României.
Miza financiară este ridicată, deoarece întârzierea reformei pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR, bani de care România riscă să fie privată dacă jaloanele asumate nu sunt îndeplinite.
În perioada următoare sunt așteptate noi discuții între autorități pentru stabilirea formei finale a proiectului. Ulterior, legea ar urma să ajungă în Parlament pentru dezbatere și vot.
