Curtea de Apel București a respins definitiv cererea Institutului „Elie Wiesel” de schimbare a denumirii străzii „Mircea Vulcănescu”, după ce a admis recursul Primăriei Capitalei

Joi, 2 iulie, Curtea de Apel București a respins definitiv acțiunea inițiată de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” pentru schimbarea denumirii unei străzi care poartă numele lui Mircea Vulcănescu.

Instanța a admis recursul formulat de Consiliul General al Municipiului București și de Primarul General, anulând astfel hotărârea pronunțată în octombrie 2024 de Tribunalul București. La acel moment, instanța de fond a decis că denumirea străzii trebuie modificată, motivând că Mircea Vulcănescu fusese condamnat pentru crime de război și că ar fi avut un rol în finanțarea armatei germane în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Curtea de Apel a mai dispus și sesizarea Curții Constituționale cu soluţionarea excepţiei de neconstituționalitate a două articole din OUG nr. 31/2002, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 241/2025.

Cele două articole vizează interdicția legală privind atribuirea de denumiri publice (străzi, piețe, parcuri) persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra păcii și omenirii.

Citește și: Robert Sighiartău, atac dur la adresa lui Nicușor Dan. Secretarul general al PNL îl consideră vinovat pe șeful statului pentru criza politică și afirmă că, dacă Ilie Bolojan ar fi candidat, Nicușor Dan nu mai ajungea președinte

Patru intervenții în sprijinul primăriei

Avocatul moștenitorilor lui Mircea Vulcănescu, care au formulat o cerere de intervenție în faza de apel a procesului, a apreciat demersul primarului general al Capitalei de la acea vreme, Nicușor Dan, de a contesta hotărârea instanței de fond.

„Fără demersurile juridice onorabile și impecabil susținute prin recursurile Primarului General (în speță Nicușor Dan la data formulării recursului) și Consiliului General al Municipiului București, cererile de intervenție ale moștenitorilor lui Mircea Vulcănescu nu ar fi avut un cadru procesual să fie valorificate. A fost o imensă onoare să îi reprezint în intervenția formulată în sprijinul recurenților”, a scris Ana Corina Săcrieru pe Facebook.

În faza de apel au fost formulate patru cereri de intervenție. Două dintre acestea au fost depuse de moștenitorii lui Mircea Vulcănescu, Charles André de Hillerin și Anne de Hillerin Georgescu Lungu. O altă cerere a fost formulată de Silvian Emanuel Man, fost președinte al Ligii Studenților din Iași, implicat în ultimii ani în inițiative de promovare a memoriei unor personalități românești controversate, care au avut legături cu Mișcarea Legionară.

De asemenea, în cauză a intervenit și Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”, care poartă numele fostului membru al organizației de extremă dreapta Garda de Fier. Fundația organizează periodic evenimente comemorative, precum „Zilele Rezistenței”, desfășurate la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, din județul Brașov, în apropierea zonei în care a activat, între 1948 și 1955, grupul de partizani „Grupul Carpatin Făgărășan”, condus de Ion Gavrilă Ogoranu.

În cele din urmă, Curtea de Apel București a respins toate cele patru cereri de intervenție, însă a admis recursul, a casat hotărârea primei instanțe și a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind schimbarea denumirii străzii.

Se cere inclusive demolarea bustului din Parcul Sfântul Ștefan

Prin aceeași acțiune, Institutul „Elie Wiesel” a solicitat și demolarea bustului lui Mircea Vulcănescu din Parcul Sfântul Ștefan, aflat în Sectorul 2 al Capitalei. Instanța de fond a respins însă această solicitare.

Judecătorii au motivat că bustul nu se află în proprietatea Municipiului București și nici în administrarea Consiliului General al Municipiului București, ci face parte din domeniul public al Sectorului 2, fiind administrat de Administrația Domeniului Public (ADP) Sector 2.

Strada Mircea Vulcănescu poartă această denumire din 1993, în baza unei dispoziții emise de primarul general al Capitalei de la acea vreme.

„Mircea Vulcănescu este vinovat de crime de război și conform dispozițiilor OUG nr. 31/2002 este interzisă promovarea în spațiul public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.

Este de asemenea interzisă în mod expres ridicarea sau menținerea în spațiul public al unor statui a acestor persoane precum și denumirea unor străzi cu nume de persoane vinovate de astfel de crime”, susțin cei de la Institutul „Elie Wiesel”.

Institutul afirmă că unele instituții au finalizat demersuri similare, precum Liceul „Mircea Vulcănescu” din Sectorul 4, care acum are denumirea Liceul Economic nr.1. De asemenea, în perioada mai 2022 – aprilie 2023, au fost modificate denumiri de străzi în cinci orașe ale țării, scrie Libertatea.

Cum a început procesul

Demersurile pentru schimbarea denumirii străzii au început în 2022, când un grup de consilieri generali, la solicitarea Institutului „Elie Wiesel”, a inițiat un proiect de hotărâre în acest sens.

Proiectul a primit însă aviz nefavorabil din partea Comisiei de atribuire de denumiri a Municipiului București, din cadrul Instituției Prefectului.

Având la bază acest aviz nefavorabil, Consiliul General nu a aprobat proiectul de hotărâre. Ulterior, Institutul s-a adresat justiției.

„Mircea Vulcănescu a fost condamnat pentru săvârşirea unor infracţiuni pentru crime de război. Considerentele hotărârilor nu absolvă persoana inculpatului pe baza faptului că a deţinut calitatea de subsecretar de stat la Finanţe în guvernul Antonescu.

Dimpotrivă, instanţa constată că în cuprinsul deciziilor penale se face referire expres că o astfel de calitate nu îl absolvă de responsabilitate, acesta facilitând atât mărirea contingentului trupelor URSS, cât şi participând la problema finanţării armatei germane, considerându-se că fără această finanţare, armata germană n-ar fi rămas, poate, pe teritoriul României.

Or, tribunalul reiterează că aceste considerente se bucură în continuare de autoritate de lucru judecat, astfel încât o simplă opinie în sensul că, în fapt, condamnările ar fi avut o altă bază factuală este lipsită de relevantă, neputându-i-se acorda valenţe juridice. Prin urmare, argumentul că cele două condamnări nu se încadrează în prevederile art. 2 lit. c din OUG nr. 31/2002 nu poate fi reţinut de instanţă”, a concluzionat judecătorul de la Tribunalul București. Hotărârea completului de la Curtea de Apel nu a fost motivată.

Citește și: Din ce trăiește Traian Băsescu la 74 de ani. Ce venituri încasează fostul președinte și câți bani a recuperat în instanță

Cine a fost Mircea Vulcănescu

Mircea Vulcănescu a fost filolog, filosof, publicist, sociolog și economist român de extremă dreapta. Între ianuarie 1941 și august 1944, acesta a ocupat funcția de subsecretar de stat în Ministerul de Finanțe, în Guvernul Ion Antonescu.

La 9 octombrie 1946, Mircea Vulcănescu a fost condamnat, alături de alți 16 inculpați, la opt ani de temniță grea, în cadrul unui proces colectiv. Sentința a fost menținută în ianuarie 1948, după respingerea recursului.

În perioada detenției la Penitenciarul Aiud, Mircea Vulcănescu ar fi susținut o serie de prelegeri considerate subversive, întrucât contribuiau la menținerea moralului celorlalți deținuți. Acesta a murit la 28 octombrie 1952, bolnav de plămâni.

Susținătorii lui Mircea Vulcănescu îl consideră un mare gânditor și chiar un erou. Ei susțin că acesta nu a avut niciun rol în decizia intrării României în cel de-Al Doilea Război Mondial și afirmă că a fost condamnat de un tribunal ilegitim. Memoria sa este apărată în special de reprezentanți ai partidelor de extremă dreapta, dar și de unii reprezentanți de frunte ai Academiei Române și ai BOR.