Societate
Copiii diasporei – 364.000 s-au născut în străinătate într-un deceniu. Migrația mută peste granițe și următoarea generație de români
Migrația nu mai înseamnă doar românii care pleacă la muncă sau își construiesc o carieră în străinătate. Fenomenul schimbă și locul în care se naște și crește următoarea generație de români. Între 2014 și 2024, aproximativ 364.000 de copii cu cel puțin un părinte român s-au născut în afara țării și au fost ulterior înregistrați în România, arată o analiză națională realizată de Alianța Binelui Comun (ABC).
România își pierde specialiștii. Aproape 4 milioane de români trăiesc în diaspora. Cazul medicilor arată dimensiunea fenomenului
Cifra reprezintă echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în România în aceeași perioadă și arată una dintre consecințele mai puțin discutate ale migrației: România nu pierde doar forță de muncă, ci o parte dintre viitorii părinți, iar copiii acestora se nasc și își încep viața în alte societăți. Pentru această generație, legătura cu România nu este garantată doar prin originea părinților. Analiza ABC atrage atenția că ea trebuie întreținută prin limbă, educație, cultură, servicii consulare și oportunități reale de studiu, muncă sau antreprenoriat în țară. Dacă limba română nu mai este folosită în familie sau copiii nu cunosc sistemul educațional și profesional românesc, probabilitatea unei viitoare reveniri scade.
Aproape unul din cinci români de vârstă activă trăiește în străinătate
Fenomenul trebuie privit în contextul dimensiunii diasporei. Numărul persoanelor născute în România, de peste 15 ani, stabilite în țările OECD a crescut de la aproximativ 1,1 milioane în 2000/01 la 3,9 milioane în 2020/21. Aproape unul din cinci români născuți în țară și aflați la vârstă activă locuiește în afara României. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 3 milioane de cetățeni români locuiau într-un alt stat membru la începutul anului 2024, reprezentând circa 22% dintre toți cetățenii UE care trăiau într-un alt stat membru. Românii formau astfel cel mai mare grup național de acest tip din Uniune. Iar presiunea migrației nu a dispărut. În martie 2026, 27,6% dintre tinerii de 18-35 de ani declarau că intenționează să plece din România pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni, principalul motiv indicat fiind un loc de muncă mai bine plătit.
Alianța Binelui Comun propune ca politicile privind diaspora să nu se limiteze la românii care au plecat, ci să includă explicit și copiii acestora. În cadrul unui Barometru ABC al Retenției și Revenirii Talentului, unul dintre indicatorii urmăriți anual ar trebui să fie numărul copiilor diasporei conectați la limba și educația română. În paralel, analiza propune politici de revenire și reintegrare, recunoașterea rapidă a experienței și calificărilor dobândite în străinătate și, pe termen lung, construirea unei relații permanente cu copiii diasporei. Pentru România, provocarea următorilor ani nu va fi doar să-i convingă pe cei plecați să revină, ci să nu piardă legătura cu generația care se naște acum în afara granițelor.
