Controverse pe legea salarizării. Florin Manole explică de ce au fost amânate consultările la Cotroceni

Întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și reprezentanții partidelor din fosta coaliție de guvernare, dedicată legii salarizării, a fost reprogramată pentru marți. Decizia a fost luată după amânarea consultărilor tehnice și a dialogului cu sindicatele programate pentru duminică.

Florin Manole, fostul ministru al Muncii, a explicat că decalarea calendarului de consultări lasă participanților o perioadă suplimentară pentru evaluarea proiectului. De asemenea, vor fi discuții cu organizațiile sindicale pe acest subiect. El a arătat că această etapă este necesară înaintea prezentării pozițiilor politice la Cotroceni.

Cele 5 mari confederaţii sindicale resping actuala formă a proiectului Legii salarizării

Motivul este că avem mai mult timp pentru a ne uita pe text și a ne consulta cu sindicatele. Sindicatele sunt reprezentanții oamenilor. Luni, în prima parte a zilei, vom avea o nouă consultare a sindicatelor. Este important să terminăm această ultimă tură, iar la Cotroceni vom avea amendamente. Și cu impact bugetar și fără. Sunt multe aspecte, este o îmbunătățire.

Informațiile neconfirmate indică faptul că reuniunea tehnică stabilită duminică, la ora 17:00, între Radu Burnete și specialiștii partidelor din fosta coaliție a fost mutată pentru luni. Discuția președintelui Nicușor Dan cu liderii acestor formațiuni ar urma, la rândul ei, să se desfășoare marți.

O nouă rundă de consultări cu sindicatele este propusă pentru luni, în prima parte a zilei. Florin Manole a precizat că această discuție ar urma să încheie actuala etapă de dialog cu reprezentanții salariaților.

La întâlnirea de la Cotroceni ar urma să fie aduse amendamente la Legea Salarizării, atât măsuri care presupun cheltuieli bugetare, cât și modificări fără efect asupra bugetului. Manole a spus că unele subiecte pot fi corectate fără costuri suplimentare.

Fostul ministru a afirmat că estimarea anvelopei financiare analizate pentru proiect a urcat de la 8 miliarde de lei la 12 miliarde de lei. Această evoluție reprezintă unul dintre elementele asupra cărora și-a exprimat rezervele.

Florin Manole apreciază că proiectul reprezintă un progres față de situația actuală, însă consideră că grilele de salarizare nu oferă o soluție satisfăcătoare. El a estimat că în Educație există nemulțumiri importante, în special deoarece coeficienții utilizați au diminuat valorile pentru angajați, mai ales la început de carieră.

Manole a semnalat și probleme referitoare la veniturile personalului din Casele de pensii. În evaluarea sa, salarizarea insuficientă a acestor angajați ar putea afecta serviciile destinate celor aproximativ 5 milioane de beneficiari.

Băsescu spune că România va intra în junk dacă nu adoptă Legea salarizării în parametrii stabiliți cu Comisia Europeană. ”Băieții deștepți de pe Dâmbovița vor să amestece salariile cu sporurile”

„Unde nu e satisfăcător este pe partea de grile. În Eduucație e o nemulțumire mare. Coeficienții au făcut să scadă cifrele pentru toată lumea. Mai ales în zona debutantului. Eu am o nemulțumire personală pentru angajații de la Casele de pensii. Dacă sunt prost plătiți, 5 milioane de oameni vor avea o problemă cu serviciile pe care le primesc”, a mai arătat Florin Manole.

De asemenea, fostul ministru a susținut că, după majorările aplicate în zona buget-finanțe, ar exista diferențe de până la 40% între salariile angajaților din ministere diferite. El consideră că aceste discrepanțe susțin concluzia sa că proiectul nu este suficient de unitar și privește cu scepticism forma actuală a legii.

„Sunt mai multe semne de întrebare. Am plecat de la o anvelopă bugetară de 8 miliarde de lei și am ajuns la 12 miliarde. După majorarea salarială de la domeniul buget-finanțe, unde oameni din ferite ministere au salarii diferențiate de până la 40%, legea nu mi se pare unitară. Opinia mea este de scepticism. Sunt anumite subiecte unde nu ne costă bani”, a spus Florin Manole.

Dragoș Pîslaru, despre legea salarizării: Aproape 6 miliarde de lei pentru Educație și Sănătate, maximul pe care România și-l permite în acest moment

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat, duminică seară, că România trebuie să păstreze un echilibru între reforma salarizării și posibilitățile bugetare, avertizând că o creștere a cheltuielilor cu 12 miliarde de lei ar putea fi mai gravă decât pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR. El a susținut că nivelul de aproximativ 6 miliarde de lei prevăzut în prezent pentru educație și sănătate reprezintă „maximul pe care România și-l permite în acest moment”.

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a avertizat duminică seara, la Digi24, că România trebuie să păstreze un echilibru între reforma salarizării și posibilitățile bugetare, subliniind că o creștere a cheltuielilor cu 12 miliarde de lei ar putea fi mai gravă decât pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR.

El a precizat că două dintre partidele din coaliție sunt de acord să susțină proiectul legii salarizării și că există atât discuții tehnice, cât și o întâlnire a liderilor politici, în contextul sesiunii extraordinare a Parlamentului care începe luni.

„Au înțeles responsabilitatea politică a momentului, care nu ține doar de jalonul din PNRR de 770 de milioane de euro, ci ține de faptul că, așa cum am văzut la ultima evaluare a agenției de rating Moody’s, acolo unde scrie secțiunea ce s-ar putea face ca să fie un upgrade al economiei, spune adoptarea legii salarizării unitare”, a declarat Pîslaru.

Adoptarea legii salarizării, importantă și pentru credibilitatea României în fața investitorilor
Ministrul Pîslaru a explicat faptul că adoptarea legii este importantă atât pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR, cât și pentru credibilitatea României în fața investitorilor și a agențiilor de rating.

„Există o corelație între reforma pe care o avem pe PNRR și predictibilitatea în finanțele publice, pe care se așteaptă să o vadă investitorii internaționali și, evident, agențiile de rating”, a spus ministrul.

Pîslaru a avertizat că o revenire la măsuri populiste, în special în anii electorali care urmează, ar putea anula o parte din efortul de ajustare fiscală făcut în ultima perioadă.

„Tot acest efort ar putea fi irosit dacă începem din nou să intrăm într-o epocă în care se fac promisiuni nefondate”, a afirmat el.

Întrebat dacă riscul mai mare pentru România este pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR sau adoptarea unei legi a salarizării care să depășească posibilitățile bugetare, Pîslaru a indicat clar cea de-a doua variantă.

„Dacă în acest moment intrăm din nou într-o zonă populistă în care promiți bani pe care nu îi ai la buget și, practic, deviezi de la angajamentele pe care România le are să ajungă înapoi la un deficit de 3%… o promisiune de genul ăsta și sărirea peste 12 miliarde de lei cu siguranță este mai rea decât orice fel de penalitate”, a declarat ministrul.

„Mesajele privind retrogradarea României sunt clare…De abia am reușit să convingem pe cei de la Moody’s să ne mențină ratingul. Și de atunci, practic, inclusiv Comisia Europeană și-a schimbat percepția despre modul în care se întâmplă lucrurile”, a explicat Pîslaru.

„Mai degrabă spre 8 decât spre 12 miliarde de lei”
Ministrul interimar al Muncii a mai precizat că aproximativ 8 miliarde de lei erau deja prevăzute în calculele bugetare, în timp ce atingerea pragului de 12 miliarde de lei ar necesita măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor.

„În acest moment, 8 miliarde erau deja planificați. Pentru 12, trebuie luate niște măsuri de reducere de cheltuieli adiționale. (…) Se poate. Dar, atenție, mai degrabă spre 8 decât spre 12. Ăsta este un lucru pe care ni l-a spus și Comisia Europeană”, a adăugat acesta.

Ministrul a transmis un mesaj direct profesorilor și angajaților din sistemul medical, susținând că suma prevăzută în actualul buget pentru cele două domenii nu mai poate fi majorată fără identificarea unor resurse suplimentare.

„Această valoare pe care o avem de aproape jumătate, de aproape 6 miliarde de lei, în bugetul pe care îl avem acum, numai pentru cele două familii ocupaționale – educație și sănătate -, este maximul pe care România și-l permite în acest moment”, a afirmat Pîslaru.

„Orice fel de promisiune pe care sindicatele o fac, sau partidele, anumite partide o fac sindicatelor, că «lasă, venim noi și vă dăm mai mult», este vânare de vânt, este o ipocrizie pe care o să o vedem în perioada următoare dovedită”, a conchis ministrul.

Parlamentul se reunește, luni, în ultima sesiune extraordinară pentru adoptarea reformelor din PNRR. Senatorii și deputații vor trebui să se pună de acord pe reforme importante, cum ar fi cea din domeniul integrității, trimisă de Curtea Constituțională înapoi în Parlament, sau legea Hidrogenului, care se află acum pe masa Senatului.

În plus, o lege critică pentru elevii care trec clasa a VIII-a are două forme depuse, ambele care ar urma să amâne dublul examen.