Conduci o mașină de 30.000 de euro, dar ai un salariu de 4.000 de lei? Ce poate verifica ANAF și cum îți justifici banii

Un român cu un salariu lunar de 4.000 de lei își poate cumpăra o mașină de 30.000 de euro fără să încalce legea, dacă dispune de economii suficiente sau de alte surse legale de finanțare. Diferența nu reprezintă automat o încălcare a legii, însă, în cazul unei verificări fiscale, proveniența banilor trebuie să poată fi explicată. Economiile acumulate în timp, un credit bancar, moștenirile sau banii obținuți din vânzarea altor bunuri pot justifica o asemenea achiziție. Problemele apar atunci când sunt identificate venituri pentru care nu au fost îndeplinite obligațiile fiscale sau când sursa fondurilor nu poate fi stabilită, scrie bihon.ro.

Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), aspectul relevant nu este doar salariul încasat în luna achiziției, ci situația financiară a contribuabilului și proveniența sumelor utilizate. Potrivit articolului 138 din Codul de procedură fiscală, autoritățile fiscale pot verifica situația fiscală personală atunci când analiza de risc indică posibile neconcordanțe între veniturile declarate și cele estimate.

În cadrul unei asemenea proceduri, inspectorii pot analiza veniturile obținute într-o anumită perioadă, cheltuielile efectuate, patrimoniul deținut și fluxurile financiare. Scopul este să stabilească dacă există diferențe care necesită explicații și dacă obligațiile fiscale au fost respectate. Prin urmare, achiziția unei mașini de 30.000 de euro nu declanșează automat un control și nici nu înseamnă că proprietarul trebuie să plătească un impozit suplimentar. Totul depinde de situația concretă și de informațiile rezultate din eventualele verificări.

Cum poți justifica o mașină de 30.000 de euro dacă ai un salariu de 4.000 de lei

Un venit lunar de 4.000 de lei nu reflectă neapărat întreaga capacitate financiară a unei persoane. De exemplu, cineva care a avut un salariu mai mare în trecut, a locuit împreună cu familia sau a avut cheltuieli reduse ar fi putut economisi o parte importantă din venituri.

Să presupunem că un autoturism costă 30.000 de euro. La un curs orientativ de 5 lei pentru un euro, prețul acestuia ajunge la aproximativ 150.000 de lei. Pentru a strânge această sumă în zece ani, ar fi necesară o economie medie de 1.250 de lei pe lună, fără a lua în calcul dobânzile, variațiile cursului valutar sau alte costuri. Calculul este pur orientativ, iar posibilitatea de a economisi depinde de veniturile și cheltuielile efective ale fiecărei persoane.

Dacă banii provin din salarii pentru care au fost achitate taxele datorate, folosirea economiilor pentru cumpărarea autoturismului nu reprezintă un venit nou și nu generează, prin ea însăși, o obligație fiscală suplimentară.

Citeşte şi: Moneda mai valoroasă ca metal decât în magazine. Cuprul din compoziția valorează de trei ori mai mult

În cazul unei verificări, contribuabilul poate prezenta documente care să demonstreze proveniența fondurilor și modul în care acestea au fost utilizate.

Printre documentele utile se numără:

• extrasele de cont care arată încasarea veniturilor și evoluția soldurilor;
• documentele privind salariile și alte venituri obținute în perioada analizată;
• dovezile constituirii și retragerii depozitelor bancare;
• contractul de vânzare-cumpărare și documentele de plată pentru autoturism;
• contractele de credit sau documentele privind împrumuturile;
• actele care justifică sumele provenite din moșteniri ori din vânzarea altor bunuri.

Fiecare sursă de finanțare trebuie analizată în funcție de natura sa. Un credit bancar, de exemplu, explică de unde provin banii folosiți la cumpărare, dar nu reprezintă venit salarial. În mod similar, sumele obținute din vânzarea unui bun sau primite prin moștenire trebuie documentate corespunzător.

Situația poate fi mai dificil de demonstrat atunci când banii au fost păstrați în numerar timp îndelungat. În asemenea cazuri, retragerile bancare pot constitui indicii, dar nu demonstrează singure că sumele respective au fost păstrate până la momentul achiziției. De aceea, este important ca explicațiile oferite să fie coerente și susținute de documentele disponibile.

Citeşte şi: Cum a ajuns Ioan Niculae la sapă de lemn. De la afaceri de miliarde, la mobilier scos la licitație

Este important ca documentele să acopere perioada și operațiunile vizate de control. O explicație susținută de extrase bancare, contracte și dovezi privind veniturile poate clarifica diferențele aparent neobișnuite dintre salariu și valoarea bunurilor deținute.

În ce situații poate ANAF să stabilească impozite suplimentare

Consecințele fiscale depind de rezultatele verificării și de natura veniturilor identificate. Dacă persoana demonstrează că banii provin din surse legale și că obligațiile fiscale au fost îndeplinite, simpla deținere a unui autoturism scump nu justifică aplicarea unui impozit suplimentar asupra valorii acestuia. În schimb, dacă inspectorii identifică venituri impozabile pentru care nu au fost declarate sau achitate obligațiile fiscale datorate, pot stabili sume suplimentare, în conformitate cu legislația aplicabilă.

Există și situația veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată. În acest caz, articolul 117 din Codul fiscal prevede aplicarea unei cote de impozitare de 70% asupra bazei impozabile ajustate, în condițiile stabilite de lege. Această prevedere nu înseamnă că orice persoană care conduce o mașină scumpă în raport cu salariul va fi impozitată cu 70% din valoarea autoturismului.