”Nitto” Santapaola, supranumit ”il cacciatore” (”vânătorul”) sau ”il licantrop” (”vârcolacul”), a condus mafia în oraşul siclian Catania, în estul insulei, de la sfârşitul anilor ’70 şi până la începutul anilor ’90, potrivit Reuters.
El a fost judecat şi găsit vinovat de faptul că a fost unul dintre instigatorii asasinatelor, în 1982, ale lui Giovanni Falcone şi Paolo Borsellino, doi dintre cei mai emblematici magistraţi antimafia din Italia.
Povestea lui “Nitto” Santapaola, sursă de inspiraţie pentru filme celebre cu mafioţi
Influenţa lui “Nitto” Santapaola răzbătea până la cel mai înalt nivel, pozându-se alături de prefecți și comisari de poliție, primari și industriași, fiind prezumţii, nedovedite însă, că ar fi colaborat şi cu fostul premier italian Giulio Andreotti.
În 1978, “Nitto” Santapaola a devenit şeful Cosa Nostra, luându-i locul lui Giuseppe Calderone, pe care l-a ucis. Avea relaţii strânse şi cu capii clanurilor Ndragheta.
“Nitto” Santapaola a fost condamnat şi pentru uciderea jurnalistului Giuseppe Fava, care investiga legăturile mafiei siciliene cu diverşi politicieni. Unul dintre rivalii lui “Nitto” Santapaola, Giuseppe Ferrone, a asasinat-o pe soţia lui “Nitto” în 1995 ca răzbunare pentru că şeful Cosa Nostra ordonase asasinarea fiului şi tatălui lui Ferrone.
Femeia nu avea legătură cu activitatea soţului său, era o femeie religioasă şi dorea să-şi ţină fiii departe de lumea mafiotă. Povestea lui “Nitto” Santapaola, la fel ca şi cea a lui Toto Riina, a fost sursă de inspiraţie pentru filme celebre cu mafioţi, inclusiv pentru seria de Oscar “Naşul” a lui Mario Puzo.