Analiza națională ABC: Peste un sfert dintre tinerii români iau în calcul plecarea din țară

În martie 2026, 27,6% dintre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani declarau că intenționează să plece din țară pentru o perioadă mai lungă, pentru muncă sau studii, în următoarele 12 luni, arată analiza națională „Tinerii pierduți ai României”, realizată de Alianța Binelui Comun (ABC).

Datele atrag atenția asupra unui paradox: România s-a apropiat economic de nivelul statelor dezvoltate, dar perspectiva plecării continuă să fie prezentă pentru o parte importantă a generației tinere. OECD constată, la rândul său, o convergență semnificativă a veniturilor și productivității României în ultimele două decenii, însă arată că emigrarea rămâne ridicată.

România își pierde specialiștii. Aproape 4 milioane de români trăiesc în diaspora. Cazul medicilor arată dimensiunea fenomenului

Principalul motiv rămâne cel financiar. 64,7% dintre tineri indică un loc de muncă mai bine plătit drept principala explicație pentru plecare. Însă Barometrul ABC arată că decizia nu se reduce la salariu: corupția și dorința de a începe o viață nouă sunt indicate fiecare de 10% dintre respondenți, serviciile publice mai bune de 6,1%, iar teama privind deteriorarea democrației de 3,2%.

În spatele intenției de emigrare se află astfel o comparație mai amplă între perspectivele oferite de diferite societăți: venituri, posibilități de carieră, funcționarea instituțiilor și calitatea vieții. Chiar OECD arată că apropierea de standardele europene de viață, locurile de muncă mai bune, salariile mai mari și îmbunătățirea serviciilor publice sunt printre principalele pârghii pentru reducerea emigrației și stimularea revenirii.

Actuala generație se află pe fundalul a peste două decenii de migrație masivă. Numărul persoanelor născute în România, de peste 15 ani, stabilite în țările OECD a crescut de la aproximativ 1,1 milioane în 2000/01 la 3,9 milioane în 2020/21. Aproape unul din cinci români născuți în țară și aflați la vârstă activă locuiește în străinătate. Pierderea este și una de competențe. Datele OECD pentru 2015/16 indicau aproape 800.000 de emigranți români cu studii superioare, iar aproape jumătate dintre cei cu educație terțiară lucrau în străinătate în ocupații sub nivelul calificării lor. Unul dintre cele mai clare exemple este sănătatea. În 2020/21, în statele OECD lucrau aproximativ 25.500 de medici și 46.900 de asistenți medicali născuți în România, cu rate estimate de emigrare de 28%, respectiv 24%.

Studiu: 6 din 10 români din diaspora exclud revenirea în ţară  

Migrația începe să se vadă și în generația următoare: între 2014 și 2024, 364.000 de copii cu cel puțin un părinte român s-au născut în străinătate și au fost ulterior înregistrați în România, echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în țară în același interval.

Alianța Binelui Comun (ABC) propune crearea unui Barometru al Retenției și Revenirii Talentului, care să urmărească anual intenția de plecare în rândul celor de 18–35 de ani, emigrarea absolvenților după terminarea studiilor, plecările din profesii-cheie, profilul celor care revin și câți dintre aceștia rămân în România după doi sau cinci ani. Miza, potrivit analizei, nu este limitarea libertății de circulație, ci construirea unor motive suficient de puternice pentru ca rămânerea să devină competitivă. Pentru generația care poate pleca mâine, România nu mai concurează doar la nivelul salariilor, ci la nivelul întregii perspective de viață pe care o poate oferi.