Societate
ANAF verifică persoanele cu averi mari. Ce arată datele despre controalele fiscale și veniturile nedeclarate de românii bogați
De

Datele publicate de ANAF evidențiază importanța instrumentelor de analiză în activitatea de control fiscal, potrivit unei analize realizate de consultanții fiscali Corina Mîndoiu și Cătălina Butan, de la EY România, scrie startupcafe.ro.
„Pentru persoanele cu averi mari, acest context face cu atât mai importante declararea corectă și integrală a veniturilor, respectarea obligațiilor fiscale și păstrarea documentelor relevante privind veniturile, tranzacțiile și sursele de finanțare”, se arată în analiza semnată de Corina Mîndoiu și Cătălina Butan.
Cum a evoluat impozitarea marilor averi în Uniunea Europeană
Un studiu al Comisiei Europene, publicat în aprilie 2026, analizează diferite forme de impozitare a averii și rezultatele obținute de statele care aplică asemenea măsuri. Conform analizei, în ultimele trei decenii, averea privată din Uniunea Europeană a crescut semnificativ. Cu toate acestea, taxele pe avere analizate nu au generat venituri fiscale importante în majoritatea statelor membre.
„Printre factorii identificați se numără pragurile ridicate, facilitățile și scutirile, precum și regimurile fiscale preferențiale, care restrâng baza de impozitare. Studiul evidențiază și importanța accesului autorităților fiscale la informații și a instrumentelor prin care acestea pot fi utilizate. Informațiile privind activele, raportările furnizate de terți, schimbul automat de informații, digitalizarea administrațiilor fiscale și existența unor structuri specializate pentru persoanele cu averi mari sunt asociate cu o mai bună colectare a impozitelor și cu un control fiscal mai eficient”, susţin cei doi consultanți.
Studiul evidențiază, totodată, rolul accesului autorităților la informații relevante despre patrimoniul contribuabililor. Schimbul automat de informații între administrațiile fiscale, raportările furnizate de terți și digitalizarea procedurilor pot contribui la îmbunătățirea colectării taxelor și la eficientizarea controalelor. De asemenea, existența unor structuri specializate în monitorizarea persoanelor cu averi mari poate facilita identificarea riscurilor fiscale.
Citește și: Salariul net de la 1 ianuarie 2027. Câți bani ar putea pierde angajații plătiți cu salariul minim
Parlamentul European analizează modalitățile de taxare a persoanelor foarte bogate
Impozitarea marilor averi se află și pe agenda Parlamentului European. La 12 octombrie 2026, reprezentanți ai Parlamentului European și ai parlamentelor naționale au discutat posibile abordări privind taxarea persoanelor cu averi extrem de mari, cunoscute în literatura de specialitate drept ultra-high-net-worth individuals.
„La 12 octombrie 2026, europarlamentari și membri ai parlamentelor naționale au discutat posibile abordări privind taxarea persoanelor cu averi foarte mari (ultra-high-net-worth individuals). Discuțiile au vizat dificultățile legate de identificarea și evaluarea activelor și a structurilor deținute în mai multe jurisdicții, mobilitatea capitalului, schimbarea rezidenței fiscale și implicațiile asociate taxelor de exit, precum și necesitatea cooperării internaționale în materie fiscală. Dezbaterea contribuie la lucrările Subcomisiei pentru chestiuni fiscale (FISC) pentru elaborarea unui raport propriu privind taxarea acestei categorii de persoane”, arată analiza realizată de Corina Mîndoiu și Cătălina Butan.
Un alt subiect important a fost reprezentat de taxele de ieșire, cunoscute drept exit taxes, care pot interveni în anumite situații atunci când contribuabilii își schimbă rezidența fiscală.
Ce înseamnă o avere mare în evidențele ANAF
În România, verificarea situației fiscale a persoanelor fizice intră în atribuțiile structurilor specializate din cadrul ANAF. Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) se ocupă de verificarea situațiilor fiscale personale și are în vedere inclusiv contribuabilii cu averi mari: „În România, persoanele cu averi mari se află deja în atenția autorităților fiscale. În cadrul ANAF funcționează o structură specializată în verificarea situației fiscale personale, Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), care are în vedere și persoanele fizice cu avere mare, definite ca persoane rezidente fiscal în România cu o avere estimată de peste 25 de milioane euro”.
Activitatea autorităților fiscale cuprinde atât verificări documentare, prin care sunt analizate anumite aspecte ale situației fiscale, cât și verificări mai ample ale situației fiscale personale. În cadrul acestor proceduri, inspectorii pot analiza concordanța dintre veniturile declarate, patrimoniul deținut și informațiile disponibile privind situația fiscală a contribuabilului. Scopul este identificarea eventualelor diferențe care necesită clarificări și verificarea respectării obligațiilor fiscale.
Câte notificări a transmis ANAF în primul semestru din 2026
Datele prezentate în analiza consultanților EY România arată că ANAF a utilizat informații aferente perioadei 2020–2024 pentru a identifica persoanele fizice care prezentau riscuri de neconformare în ceea ce privește declararea veniturilor impozabile: „Potrivit datelor publicate recent de ANAF, în primul semestru al anului 2026, au fost analizate date aferente perioadei 2020-2024 pentru identificarea persoanelor cu risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile. În același semestru, au fost transmise 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, iar pentru 571 de persoane fizice au fost planificate acțiuni de control”.
Ce obligații au persoanele cu averi mari
În contextul intensificării analizelor fiscale, consultanții EY România subliniază importanța respectării obligațiilor legale de către persoanele care dețin patrimoniu considerabil: „Printre aspectele cărora contribuabilii ar trebui să le acorde atenție se numără declararea corectă și integrală a veniturilor, respectarea obligațiilor fiscale și păstrarea documentelor relevante privind veniturile, tranzacțiile și sursele de finanțare”.











