Societate
România, prizoniera interimatului. Lista completă a instituțiilor care, asemenea guvernului, nu au șefi cu puteri depline
De

România, prizoniera interimatului. Lista instituțiilor fără șefi ”plini” este suficient de lungă încât să justifice o astfel de etichetă. Dincolo de etichetă însă, atrage atenția faptul că tergiversarea instalării unor șefi noi datează, în unele cazuri, de ani!
În fruntea listei se află Guvernul, condus în continuare de Ilie Bolojan, deși acesta și miniștrii săi au fost ”zburați”, acum patru luni, în urma moțiunii de cenzură PSD-AUR. Președintele Nicușor Dan a făcut două încercări pentru rezolvarea problemei, prin desemnarea numiților Eugen Tomac și Adrian Veștea, însă ambele au eșuat. În cazul lui Veștea, lamentabil chiar, cu un număr de voturi pentru învestire mult sub necesar. Acum, șeful statului se pregătește să facă o nouă desemnare pentru funcția de premier, astfel că, teoretic, cresc șansele ca România, măcar la nivelul Executivului, să iasă din ”era” interimatului.
La televiziunea și radioul de stat avem tot șefi interimari. Este vorba despre jurnaliștii Sorina Matei și Robert Schwartz, instalați de parlament pentru 60 de zile, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituționale numirile consiliilor de administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune.
În cazul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), interimatul a șase dintre cei 11 membri datează de peste un an. În martie, s-a încercat rezolvarea problemei, prin numirea Iuliei Popovici, propusă de USR. Nu s-a reușit, pentru că PSD a renunțat să mai susțină votul.
Una dintre cele mai lungi situații de acest tip se înregistrează la Avocatul Poporului, unde Renatei Weber s-a încheiat acum mai bine de doi ani. Legea prevede că persoana aflată în funcție continuă să asigure conducerea instituției până la numirea unui succesor, însă o nouă numire nu a avut loc până acum, scrie evz.
Schimbarea de la conducerea Avocatului Poporului fusese inclusă și în discuțiile politice din martie, însă procedura a rămas blocată după opoziția PSD față de propunerea USR.
Și mandatul lui Bogdan Chirițoiu la conducerea Consiliului Concurenței, al treilea, s-a încheiat, la 13 iulie. De atunci, Chirițoiu continuă să asigure interimar conducerea instituției și, până în prezent, nu a fost făcută o nouă numire.
Serviciul Român de Informații (SRI) se află într-o situație similară de mai mult timp. Eduard Hellvig și-a anunțat demisia din funcția de director al SRI la 3 iulie 2023, după opt ani la conducerea instituției.
Klaus Iohannis a lăsat atunci desemnarea unui nou director civil pentru viitorul președinte. Numirea nu a fost făcută nici până în prezent, deși au trecut mai bine de trei ani.
Nicușor Dan a spus în mai multe rânduri că există discuții și că are în vedere mai multe variante pentru conducerea SRI, fără să ofere însă nume. În actualul context politic, subiectul nu a mai avansat.
Propunerea pentru funcția de director al SRI trebuie să fie făcută de președinte și aprobată ulterior de parlament.













