Studiu: 6 din 10 români din diaspora exclud revenirea în ţară  

Circa 61% dintre românii din diaspora au investit deja în România (sprijin financiar pentru familie, imobiliare), deși 70% exclud revenirea în următoarele 12 luni, conform studiului „Diaspora Sentiment 2026”, realizat de agenția de cercetare de piață MKOR.

Totodată, fiecare comunitate a diasporei investește diferit: cea din Germania are cea mai mare rată de investiție (71%) și cel mai ridicat sprijin financiar direct pentru familie (44%).

Diaspora din UK are cel mai avansat profil economic: 29% ocupă roluri de conducere/antreprenoriat, 62% au studii superioare, iar 46% câștigă peste 3000€/lună.

15.500 de lei pentru românii din diaspora care se întorc acasă. Cum intri în posesia banilor, condițiile și pașii pe care trebuie să îi urmezi

Fiecare piață cere o strategie financiară distinctă: Italia: protejarea patrimoniului; Germania: predictibilitatea; Spania: consumul nostalgic; UK: randamentul financiar.

Republica Moldova e un hub de capital uman tânăr pentru România: 49% Gen Z, vârstă medie 31 ani, 38% inactivi (+17% vs. medie); ideal pentru atragere prin conturi bancare peste graniță și programe de internship.

Decizia de a aloca fonduri în țara de origine transcende barierele geografice, devenind o practică stabilă chiar și în absența intențiilor de întoarcere. Cel mai recent studiu realizat de agenția de cercetare de piață MKOR arată că 61% dintre românii din diaspora au investit deja în România prin imobiliare sau sprijin familial, deși 70% exclud revenirea în următoarele 12 luni.

Cercetarea conturează o hartă a strategiilor financiare distincte pe patru state. Germania reflectă predictibilitate, înregistrând cea mai mare rată de investiție (71%) și cel mai ridicat sprijin financiar direct pentru familie (44%). Concomitent, Italia prioritizează protejarea patrimoniului, Spania generează un consum nostalgic, în timp ce UK atrage strategii axate pe randament financiar.

Evoluția pieței muncii și integrarea profesională avansată transformă diaspora românească dintr-o forță de muncă axată pe execuție într-un segment de consumatori cu putere de cumpărare ridicată, devenind un partener investițional solid pentru companiile din țară.

La nivel general, profilul socio-profesional al românilor stabiliți în afara granițelor indică o stabilitate structurală evidentă, unde 44% au statutul de angajați, iar 23% activează ca manageri sau antreprenori.

Ministerul Finanţelor alocă 100 milioane euro pentru programul „Diaspora Investeşte Acasă”

Pe acest fond de maturizare, segmentul din UK iese în evidență printr-un statut distinct. Acest grup atrage atenția mediului de business prin capacitatea sa de a susține proiecte și achiziții majore, având în vedere că 29% ocupă poziții de conducere sau coordonează propriile afaceri, marcând un avans de 6% față de media eșantionului.

Nivelul superior de expertiză se traduce direct într-o putere de cumpărare ridicată. Astfel, 46% dintre rezidenții din UK raportează venituri personale care depășesc pragul de 3000 euro pe lună. Această performanță de piață explică orientarea către decizii și strategii financiare bazate strict pe randament și consolidarea patrimoniului.

Republica Moldova, polul tânăr: 49% fac parte din Gen Z

În contrast cu piețele vestice dominate de profesioniști stabili financiar, Republica Moldova se conturează ca un pol demografic distinct și un hub strategic de capital uman tânăr pentru piața din România. Datele indică o vârstă medie de doar 31 ani în această regiune, unde 49% dintre persoanele analizate aparțin Generației Z.

Comparativ cu restul diasporei, piața de peste Prut dispune de o resursă neexploatată masivă, având în vedere că 38% dintre acești tineri sunt inactivi. Această statistică marchează o diferență majoră, cu 17% peste media generală a eșantionului.

Structura atipică generează oportunități clare pentru strategiile de atragere economică ale companiilor și instituțiilor din România. Pentru mediul de business, acest segment reprezintă o soluție pentru deficitul de personal, necesitând implementarea unor programe de internship și pachete de relocare studențească.

Concomitent, instituțiile financiare românești pot capta audiența prin instrumente de integrare specifice. Facilități precum conturi bancare peste graniță cu zero comisioane și pachete de economisire devin esențiale pentru a fideliza acești consumatori și a transforma potențialul demografic într-un motor de creștere economică.

13 ani de date: implicarea economică rămâne activă, indiferent de decizia de revenire
„Vorbim despre un motor economic activ, care susține direct economia românească. Faptul că acești oameni continuă să investească acasă, deși exclud repatrierea în următoarele 12 luni (și e firesc pentru viețile consolidate acolo), dovedește o încredere solidă. E o conexiune financiară care rămâne activă indiferent de decizia de revenire, mai degrabă o formă de securizare a patrimoniului familial decât un pas către repatriere”, a declarat Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR.

Datele sunt extrase de Economedia  din studiul Diaspora Sentiment 2026.

Eșantion: N=2000 respondenți, structurat cu echilibru de gen (50%/50%)

Target: populația cu vârste de 18-65 ani, rezidentă minim 7 luni/an în afara României

Metodă de colectare: chestionar online (CAWI), realizat prin Panelul propriu MKOR și campanii de digital marketing (social media)

Perioada: octombrie 2025 (LOI: 15 minute)