Societate
Cum schimbă inteligența artificială piața muncii din România. Într-un an de zile au dispărut 10.000 de locuri de muncă. În ce domenii se fac încă angajări
Cum schimbă inteligența artificială piața muncii din România. În ultimul an, unele sectoare economice au pierdut zeci de mii de locuri de muncă, în timp ce altele au continuat să angajeze într-un ritm susținut. Chiar dacă balanța nu este echilibrată, aceste evoluții indică direcția în care se îndreaptă piața muncii din România.
Cum schimbă inteligența artificială piața muncii din România. În ce domenii au fost înregistrate cele mai mari pierderi
Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare, unde aproape 50.000 de locuri de muncă au dispărut într-un singur an. Urmează sectorul fabricării autovehiculelor pentru transport, cu peste 15.000 de angajați pierduți, și învățământul, unde s-au redus peste 7.000 de posturi. Printre domeniile afectate se mai numără administrația publică și apărarea, activitățile de investigație și protecție, industria metalurgică, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, construcțiile speciale, prelucrarea lemnului și IT-ul.
În total, aceste sectoare au eliminat peste 105.000 de locuri de muncă care existau în economie în 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de ZF.ro.
Pe de altă parte, există și industrii care au continuat să crească. Construcțiile civile conduc clasamentul, cu aproximativ 5.100 de noi angajați față de anul precedent, depășind la începutul lui 2026 pragul de 140.000 de salariați. Sectorul reparațiilor și întreținerii calculatoarelor și echipamentelor a crescut cu 4.100 de angajați, iar comerțul cu amănuntul a adăugat încă 3.300 de oameni, depășind astfel 470.000 de salariați.
Creșteri ale numărului de angajați s-au înregistrat și în HoReCa, sănătate, transporturi, construcții de clădiri, fabricarea mijloacelor de transport, asigurări și activități de peisagistică. Împreună, aceste domenii au generat aproximativ 30.000 de noi locuri de muncă.
Aceste date sunt relevante mai ales pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sau pentru cei care își doresc o schimbare profesională. Ele evidențiază domeniile care continuă să atragă investiții și să aibă nevoie de forță de muncă, fiind considerate în continuare sectoare cu potențial de dezvoltare.
În același timp, diferența de peste 70.000 de locuri de muncă pierdute la nivel general ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru cei care intenționează să își părăsească actualul loc de muncă fără un plan bine pus la punct. Într-un climat economic marcat de incertitudine și schimbări rapide, specialiștii în resurse umane recomandă prudență și o evaluare atentă a opțiunilor profesionale.
Inteligența artificială, privită inițial cu teamă de mulți angajați, și-a făcut rapid loc în companiile publice și private. În multe cazuri, aceasta nu a dus direct la concedieri, ci la schimbarea modului de lucru, automatizarea unor procese și creșterea eficienței. Ritmul adaptării diferă însă de la o organizație la alta, în funcție de cultura internă, leadership și resursele disponibile.
România ocupă locul 63 din 147 de state analizate într-un clasament global privind adopția inteligenței artificiale în primul trimestru al anului 2026, semn că interesul pentru această tehnologie este în creștere.
Alexandru Goga, doctorand în inteligență artificială, declara anterior pentru Ziare.com că AI-ul nu va elimina valoarea oamenilor, ci va scoate mai clar în evidență angajații cu adevărat valoroși. El consideră că, în viitor, va apărea o tendință numită „Slow Tech”, orientată spre valorizarea interacțiunii umane și a muncii realizate direct de oameni.
”Cred că va conta mult organic VS. AI. ”Fără AI” va deveni cum era la un moment dat acum 10 ani nebunia bio-organic. Eticheta ”No AI” te va face să te simți bine și vei zice: ”Aha, am dat de muncă la un om”. Toată industriile încep acum să zică ”Nu sunt o inteligență artificială, oricât de ireal ar părea, sunt un om”. Și atunci, ceea ce începem să vedem, o reclamă marcată ”creat cu inteligență artificială”, probabil mai târziu o să vedem: ”Mașina asta a fost asamblată și de oameni”, ”Ultima verificare a mașinii a fost făcută de oameni” sau ”Algoritmul a analizat informația, dar a fost validată de către un om.
Toți oamenii zic ”Am folosit inteligența artificială, știu să o stăpânesc, să o utilizez la întreaga ei putere”. Ca să contracarăm această idee greșită, chiar și oamenii care au avut educație formală pe zona de programare, trebuie să aibă acces la informații despre folosirea inteligenței artificiale într-un cadru de muncă”, a spus specialistul,potrivit ziare.com.
Noile generații de angajați contribuie, la rândul lor, la schimbarea pieței muncii. Tinerii din Generația Z sunt mai atenți la echilibrul dintre viața personală și cea profesională și nu mai acceptă compromisurile făcute de generațiile anterioare. Preferă munca hibridă sau remote și acordă o importanță majoră sănătății mentale și timpului liber.
Aceștia schimbă mai ușor locul de muncă și sunt într-o permanentă căutare de noi oportunități profesionale. În același timp, fiind mult mai conectați la mediul digital, se adaptează rapid la schimbările tehnologice și organizaționale.
Pentru companii, aceste transformări aduc atât provocări, cât și oportunități. Integrarea noilor generații presupune adaptarea culturii organizaționale și găsirea unui echilibru între experiența angajaților seniori și așteptările noilor veniți.
