PENSII 2026. Ce pensie vor primi românii care au muncit pe salariul minim sau pe cel mediu. Calculele unui economist

Pensii 2026. Românii care au câștigat salariul minim sau salariul mediu de-a lungul carierei ar putea avea venituri foarte diferite la pensionare. Analistul economic Adrian Negrescu arată la ce sume ar putea să ajungă viitorii pensionari după 40 de ani de contribuții, într-un calcul realizat pentru Adevărul.

Un angajat în vârstă de 40 de ani, care încasează în prezent salariul mediu net, ar putea primi o pensie de stat de aproximativ 2.600-2.700 de lei, raportată la puterea de cumpărare de astăzi. Estimarea presupune că persoana respectivă va continua să lucreze fără întreruperi până la vârsta de 65 de ani.

„Dacă lucrează fără întreruperi până la 65 de ani, adică 40 de ani de contribuție, ar avea în jur de 51 de puncte. Aici intră și punctele de stabilitate primite pentru anii lucrați peste 25. Calculată cu valoarea actuală a punctului de referință, de 81 de lei, pensia de stat ar fi de aproximativ 3.500 de lei net. Problema e că punctul de pensie crește prin lege mai încet decât salariile, doar cu inflația și cu jumătate din creșterea reală a salariului mediu. În 25 de ani, diferența asta mănâncă aproximativ un sfert din valoare. 

Mai realist, în puterea de cumpărare de azi, omul ar lua o pensie de stat de circa 2.600–2.700 de lei, cam 47% din salariul net actual. Pe lângă ea vine Pilonul II, care ar mai putea aduce echivalentul a 1.500–1.900 de lei pe lună. Suma depinde de cât are deja în cont și de randamente. Pensia totală ar ajunge astfel la aproximativ 4.200–4.500 de lei. Asta presupune o carieră completă. Fiecare an fără contribuții scade pensia simțitor”, a explicat Adrian Negrescu.

Citește și : Răsturnare de situaţie în scandalul pensiilor recalculate greşit: „20 sau 30 de dosare, nu 2 milioane”

Pentru angajații care au încasat salariul minim pe economie, estimările indică venituri mai mici le pensionare. În cazul unei persoane de 40 de ani, cu un salariu minim net actual de 2.699 de lei, pensia de stat ar ajunge la aproximativ 1.600 de lei, în banii de astăzi.

„Punctajul se calculează raportând salariul brut la câștigul salarial mediu brut, care în 2026 este de 9.192 de lei. Salariul minim brut, de 4.325 de lei, înseamnă doar 0,47 puncte pe an. După 40 de ani de muncă, pensia de stat ar fi de circa 2.200 de lei la valoarea de azi a punctului. Ajustată la ritmul mai lent de creștere a punctului, ar coborî spre 1.600 de lei. Din Pilonul II ar mai veni echivalentul a 700–800 de lei pe lună. Totalul ar fi de aproximativ 2.300–2.400 de lei. Pentru cei cu cariere incomplete, riscul de a ajunge la pensia minimă e foarte mare”, a explicat analistul economic.

Adrian Negrescu atrage atenția că veniturile obținute fără forme legale pot afecta direct pensia viitoare. Acesta le recomandă angajaților să verifice periodic situația contribuțiilor și sumele acumulate în fondurile private.

„Primul pas prin care ne putem pregăti mai bine pentru pensie e să îți verifici stagiul de cotizare la Casa de Pensii și extrasul de Pilon II. Mulți află abia la 60 de ani că le lipsesc ani întregi. Al doilea pas e să muncești cu forme legale, pe salariul real, pentru că salariul la plic înseamnă o pensie pierdută. Al treilea pas e economisirea proprie, făcută automat, lunar, cât mai devreme. La 40 de ani mai ai 25 de ani în care dobânda compusă poate lucra pentru tine. Iar până la pensie e important să nu mai ai datorii, mai ales la locuință”, a mai precizat Adrian Negrescu.

Analistul a vorbit și despre avantajele pensiilor facultative, amintind că atât angajații, cât și angajatorii pot beneficia de facilități fiscale pentru contribuțiile la Pilonul III. În opinia sa, economisirea lunară ar trebui începută cât mai devreme.

„Recomandarea mea e să pui cel puțin 5% din venitul net, ideal 10%, dacă poți, în pensia facultativă. Pragul minim de bun-simț e să folosești integral facilitatea fiscală. Contribuțiile la Pilonul III sunt deductibile în limita a 400 de euro pe an, adică în jur de 170 de lei pe lună. Și angajatorul poate plăti pentru fiecare salariat până la 400 de euro pe an la Pilonul III, fără taxe. Merită cerut acest beneficiu la negocierea salarială”, a mai precizat economistul.

Adrian Negrescu susține că viitorii pensionari ar trebui să ia în calcul mai multe instrumente de economisire și investiții, în loc să se bazeze exclusiv pe sistemul public. Printre variantele menționate se numără fondurile de pensii facultative, ETF-urile globale, titlurile de stat și achiziția unei locuințe.

„Ne ajută o combinație de investiții diversificate pe termen lung, nu una singură. Pilonul III merită pentru avantajul fiscal. Fondurile pe acțiuni sau ETF-urile globale cu costuri mici aduc creștere pe un orizont de 20–25 de ani. Titlurile de stat, ca Tezaur și Fidelis, acoperă partea sigură, care trebuie să crească pe măsură ce te apropii de pensie.

La acestea se adaugă o locuință proprie achitată. Pilonul II arată cât contează orizontul lung: în 18 ani, fondurile au avut un randament mediu anual de 8,6%, aproape dublu față de inflația medie din aceeași perioadă. Banii lăsați doar în depozit sau sub saltea nu țin pasul cu inflația”, a mai explicat Adrian Negrescu.

Analistul economic a comentat și posibilitatea creșterii contribuției virate către Pilonul II, care este de 4,75%. Proiectul care prevede majorarea treptată la 5,25% și ulterior la 6% așteaptă votul final în Parlament.

„Creșterea contribuțiilor la Pilonul II, de către stat, ar fi utilă pentru viitorii pensionari. Contribuția este acum de 4,75%, mult sub ținta stabilită la lansarea sistemului, iar proiectul care o ridică la 5,25% și apoi la 6% așteaptă votul final în Parlament. Totuși, nu e o soluție miraculoasă pentru criza pensiilor.

Citește și : Cine este femeia care a murit la 10 minute după ce medicii au trimis-o acasă. Rudele fac acuzații de malpraxis: ”Nu i s-a făcut EKG, nu i s-a făcut ecografie, nici CT”

Fiecare punct procentual mutat la Pilonul II înseamnă cam 5 miliarde de lei pe an care nu mai intră în bugetul de pensii de stat. Deficitul de azi ar crește, într-un moment în care pensiile sunt înghețate pentru al doilea an consecutiv. Creșterea contribuției are sens doar ca parte dintr-un pachet: mai mulți oameni care muncesc legal, ocupare mai mare la 55–65 de ani și combaterea muncii la negru. Pe termen lung, statul nu va putea plăti singur pensii decente. Oamenii au nevoie de un cont propriu care să crească”, a mai arătat analistul economic.