Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că actualul sistem este „o bombă cu ceas” care ar putea exploda în următorii 7-10 ani și spune că România va fi nevoită să ia măsuri dificile: de la creșterea numărului de angajați și prelungirea vieții active până la dezvoltarea pensiilor private.
De ce este pus sub presiune sistemul public de pensii
Românii trăiesc mai mult, însă această evoluție pozitivă vine și cu provocări pentru sistemul public de pensii. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile care intră pe piața muncii sunt mai puțin numeroase. Datele Institutului Național de Statistică indică o creștere a numărului persoanelor foarte vârstnice. România are aproape 450.000 de persoane cu vârsta de peste 85 de ani, iar numărul centenarilor s-a apropiat de 4.000, după o creștere puternică în ultimul deceniu.
Este sustenabil sistemul public de pensii?
În acest context, Adrian Negrescu consideră că România trebuie să se pregătească din timp pentru perioada în care finanțarea sistemului public de pensii va deveni și mai dificilă.
„Sistemul public de pensii este ca o bombă cu ceas care va exploda cel mai probabil în următorul orizont de 7-10 ani. Problema principală este legată de schimbarea structurii populației. România are din ce în ce mai mulți oameni care ajung la vârste înaintate, în timp ce generațiile care intră pe piața muncii sunt mai puțin numeroase.
În următorii ani vor ieși la pensie peste 1,3 milioane de oameni, iar pensiile acestora vor reprezenta o mare problemă pentru statul român. Rămâne de văzut cum vor fi plătite aceste pensii în condițiile în care și în acest moment avem un deficit pentru plata pensiilor aflate deja în plată.
Sistemul public funcționează pe principiul contribuțiilor celor care lucrează. Cu alte cuvinte, angajații de astăzi contribuie la plata pensiilor celor care au ieșit din câmpul muncii. Dacă numărul angajaților scade, iar numărul pensionarilor crește, presiunea asupra bugetului devine tot mai mare”, susţine Adrian Negrescu.
Potrivit analistului economic, una dintre principalele soluții este creșterea numărului de persoane active în economie: „România are nevoie, în primul rând, să aducă mai mulți oameni în economie, să îi determine să lucreze și să contribuie la sistem. Mai mulți angajați înseamnă mai multe taxe și contribuții salariale, iar aceste venituri pot fi folosite pentru plata pensiilor. Dacă nu vom reuși să creștem baza de contribuabili, problema poate deveni atât de gravă încât, peste ani, statului să îi fie din ce în ce mai greu să asigure plata pensiilor la nivelul așteptat de populație”.
Adrian Negrescu susține că majorarea vârstei de pensionare ar putea deveni inevitabilă în următorii ani.
„Încă din 2010 Banca Mondială ne oferă această soluție, de a crește vârsta de pensionare atât la bărbați, cât și la femei. S-au făcut pași înainte, dar prea puțini, în condițiile în care situația demografică se duce într-o zonă critică. Creșterea vârstei de pensionare va fi o realitate în următorii cinci ani de zile. Este una dintre măsurile care vor trebui luate dacă România nu va găsi alte soluții pentru echilibrarea sistemului.
Nu este însă singura variantă. O economie mai puternică, mai mulți angajați și o rată mai ridicată de ocupare pot contribui la reducerea presiunii asupra bugetului. România are nevoie să aducă în piața muncii cât mai mulți oameni care astăzi nu lucrează, să reducă munca la negru și să creeze condiții pentru ca oamenii să rămână activi cât mai mult timp”, a adeclarat specialisrul pentru Cotodianul.
Creșterea numărului de angajați ar putea reprezenta una dintre soluțiile pentru reducerea presiunii asupra bugetului public: „Dacă nu vom găsi aceste soluții, alternativa va fi reprezentată de creșterea taxelor, inclusiv asupra pensiilor, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra veniturilor populației. Problema este că orice măsură de acest tip este dificil de aplicat într-o societate în care pensionarii reprezintă deja o categorie numeroasă. De aceea, reforma sistemului trebuie pregătită din timp. Nu putem aștepta ca problema să devină imposibil de gestionat pentru a începe să căutăm soluții. Creșterea speranței de viață schimbă inclusiv modul în care trebuie privită pensionarea. Dacă o persoană poate ajunge să trăiască 85, 90 sau chiar peste 100 de ani, perioada de după ieșirea din activitate poate reprezenta câteva decenii. În același timp, contribuțiile trebuie colectate de la o populație activă care, în România, riscă să devină tot mai mică”.
Ce îi așteaptă pe tinerii de astăzi la pensie
Pentru generațiile tinere, problema este cu atât mai importantă cu cât acestea trebuie să ia în calcul modul în care va arăta sistemul public peste 30 sau 40 de ani.
„Tinerii din ziua de azi trebuie să gândească oportun atunci când se gândesc la piața muncii. Nu cred că un tânăr ar trebui să se bazeze exclusiv pe pensia publică pe care o va primi peste 30 sau 40 de ani. Trebuie să își construiască o pensie privată, prin Pilonul II sau Pilonul III. Cu cât te apuci mai devreme să economisești și să pui bani deoparte, prin orice formă, cu atât vei avea mai multe șanse să ieși din zona asistaților sociali care se vor înmulți în următorii ani. Riscul pentru generațiile actuale este ca raportul dintre numărul celor care contribuie și numărul celor care primesc pensie să se deterioreze”, a mai spus Adrian Negrescu.
Economisirea privată poate deveni tot mai importantă pentru românii care vor să își asigure un venit suplimentar la bătrânețe.
„Statul administrează un fond de pensii construit pe o arhitectură învechită, de tip piramidal. Altfel spus, statului îi va fi din ce în ce mai greu să aibă fondurile necesare plății pensiilor în condițiile în care cei care susțin pensiile, angajații care nu au ieșit din câmpul muncii, vor avea o zonă mare de fluctuație. Singura soluție este să crești numărul angajaților din economie. În paralel, oamenii trebuie să înțeleagă că este necesar să își construiască propriul sistem de siguranță financiară pentru bătrânețe. Pilonul II și Pilonul III pot reprezenta surse suplimentare de venit pentru perioada pensionării. În cazul tinerilor, avantajul principal îl reprezintă perioada lungă în care pot economisi și investi pentru viitor”, a declarat Adrian Negrescu.
„Sistemul de pensii publice este ca o bombă cu ceas”, a concluzionat Adrian Negrescu.