Sancțiuni uriașe în nou cod al urbanismului. Practic, prevederile legale intrate în vigoare zilele acestea multiplică și de 50 de ori amenzile de până acum.
Astfel, conform noului cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, amenda pentru anumite lucrări realizate fără autorizație poate ajunge de-acum încolo la un milion de lei! Aceleași prevederi intrate în vigoare săptămâna asta introduc sancțiuni distincte și pentru nivelurile construite fără respectarea autorizației, fiind majorate totodată sancțiunile și în domeniul calității construcțiilor.
Actul normativ în cauză este Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în care sunt centralizate regulile privind amenajarea teritoriului, urbanismul și construcțiile.
Pentru executarea lucrărilor fără autorizație de construire, de desființare, de regularizare sau de modificare ori cu nerespectarea prevederilor autorizației, sancțiunile prevăzute de noul cod al urbanismului este cuprinsă acum între 50.000 și 1.000.000 de lei. Până acum, erau 1.000 și 100.000 de lei.
Nouile prevederi tratează separat și situațiile în care proprietarul sau dezvoltatorul nu respectă regimul de înălțime stabilit prin autorizația de construire sau de modificare. Într-un asemenea caz, pe lângă sancțiunea aplicabilă pentru nerespectarea autorizației, poate interveni o amendă cuprinsă între 50.000 și 500.000 de lei pentru fiecare nivel neautorizat, scrie capital.
Conform noului act normativ, faptele sancționate contravențional rămân, în linii generale, aceleași, însă amenzile sunt reorganizate și, în anumite cazuri, majorate.
Astfel, sunt stabilite trei paliere de amenzi: între 10.000 și 20.000 de lei, între 20.000 și 50.000 de lei și între 50.000 și 100.000 de lei. Legea anterior prevedea, în funcție de abatere, alte intervale de sancționare, inclusiv amenzi de la 3.000 la 10.000 de lei și de la 10.000 la 20.000 de lei.
Dreptul de aplicare a amenzii continuă să se prescrie în termen de cinci ani. Se schimbă însă reperul de la care este calculată perioada: termenul curge de la data săvârșirii faptei, nu de la data recepției lucrărilor, așa cum prevedeau normele anterioară.
O altă modificare vizează infracțiunea care fusese introdusă în Legea nr. 10/1995 prin OUG nr. 17/2026 și care viza anumite încălcări ale reglementărilor tehnice privind securitatea la incendiu. Norma respectivă prevedea, în anumite condiții în care era pusă în pericol viața sau integritatea corporală a uneia sau mai multor persoane, o pedeapsă cu închisoarea de la un an la cinci ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Textul respectiv a fost abrogat și nu se mai regăsește ca atare în noul cod, însă asta nu exclude însă posibilitatea ca anumite conduite concrete să poată intra sub incidența altor infracțiuni prevăzute de Codul penal sau de legislația penală specială, dacă sunt îndeplinite condițiile acestora.
Tot noul cod al urbanismului introduce o nouă infracțiune în domeniul urbanismului: inițierea, de către persoanele cu atribuții prevăzute de lege, precum primarul sau președintele consiliului județean, și aprobarea cu intenție de către consilierii locali sau județeni a unor documentații de urbanism care urmăresc intrarea în legalitate a construcțiilor fără autorizație ori realizate cu nerespectarea autorizației. Există însă o excepție: pentru așezările informale din extravilan. Pentru această faptă, codul prevede închisoare de la trei luni la un an sau amendă penală.
Pe de altă parte, două reglementări prevăd sancțiuni diferite pentru fapte similare. În privința zonelor construite protejate, anumite contravenții sunt reglementate de noul cod, care stabilește sancțiuni între 10.000 și 100.000 de lei.
În același timp, prevederi formulate într-o manieră foarte apropiată au rămas în vigoare în Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Acolo, sancțiunile sunt considerabil mai mici, fiind cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.
Existența simultană a acestor dispoziții poate ridica probleme privind norma care trebuie aplicată într-o situație concretă, aspect care ar putea fi clarificat ulterior prin practica autorităților și a instanțelor, mai notează sursa citată.