Legea salarizării 2026. Se taie indemnizaţia de hrană, sporurile intră „la dietă”. Ce spun ministrul Muncii şi premierul Bolojan

Legea salarizării 2026. PSD, PNL, USR și UDMR au semnat, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

Potrivit acordului, documentul trebuie adoptat până la finalul lunii iunie. Legea e jalon în PNRR, iar dacă nu set adoptată la timp România riscă să piardă fonduri europene.

„Până la urmă, ne vom întinde cât ne e plapuma, nu putem să cheltuim mai mulți bani decât avem și vom respecta acest principiu”, a declarat Petre Florin Manole la RFI.

Fostul ministru PSD al Muncii spune că toate opiniile vor fi luate în calcul în legea salarizării. „Există un draft, cel pe care l-am lăsat în Ministerul Muncii, vom vedea care sunt eventualele modificări, dar există un draft care are câteva repere esențiale. În primul rând, nici un venit nu scade, este un principiu agreat și prin protocolul cu Președinția. În al doilea rând, foarte multe sporuri dispar și anvelopa generală, că până la urmă mai puțin important este numele sporurilor, este important că anvelopa sporurilor scade, de la 30% la 20% pe ordonator de credite”, a spus Petre Florin Manole.

Deputatul PSD precizează că „diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public scade și ea de la 1-12, cât este astăzi în legea în vigoare, la 1-8. Adică cel mai mare salariu, al președintelui, va fi de opt ori mai mare decât cel mai mic salariu din sistemul public”.

El mai spune că anvelopa agreată și cu Ministerul de Finanțe și cu Comisia Europeană respectă și angajamentele României referitoare la deficit și la ponderea cheltuielilor publice cu salariile din totalul cheltuielilor publice: „Anvelopa este de opt miliarde, o anvelopă destul de modestă, dar e atât cât și poate permite statul român în acest moment”.

Cine sunt pensionarii care își primesc pensiile mai târziu în luna iunie. Vești proaste pentru milioane de români

Fostul ministru PSD al Muncii Petre Florin Manole declară că se va ține cont de toate opiniile exprimate pe legea salarizării.

În opinia sa, „este și sarcina actualului ministru și sarcina Guvernului în următoarele zile, poate săptămâni de dezbateri, să găsească niște soluții pentru a integra acele dintre amendamente care se cuvin integrate, dar cu maximă prudență în legătură cu bugetul disponibil, pe care nu avem cum să-l depășim”.

PSD, PNL, USR și UDMR au semnat, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

PSD, PNL, USR și UDMR au semnat deja un acord prin care se angajează ca legea să fie adoptată până la 1 iulie, înainte de încheierea actualei sesiuni parlamentare. Înțelegerea a fost mediată de Administrația Prezidențială.

Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și vizează peste 1,2 milioane de angajați din sectorul public.

Legea salarizării 2026. Sporuri limitate și eliminarea indemnizației de hrană

Actualul draft al proiectului propune reducerea diferenței dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public, limitarea sporurilor și eliminarea unor beneficii existente în prezent.

Printre măsurile analizate se numără eliminarea indemnizației de hrană și reducerea plafonului total pentru sporuri și prime de la 30% la 20% din salariul de bază.

În schimb, documentul introduce un premiu de performanță care poate ajunge la 30% din salariul de bază.

Totodată, se menține sporul de 40% pentru gestionarea proiectelor cu fonduri europene, acordat atât funcționarilor publici, cât și aleșilor locali, precum primarii sau președinții de consilii județene.

Principalele schimbări propuse în noua lege

Potrivit draftului aflat în analiză, sistemul de salarizare bugetară ar urma să includă mai multe modificări importante:

• salariu de bază de referință de 4.325 de lei;
• reducerea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de la 1:12 la 1:8;
• plafonarea sporurilor și primelor la 20% din salariul de bază;
• eliminarea indemnizației de hrană;
• acordarea unui premiu pentru performanță de până la 30% din salariul de bază;
• menținerea sporului de 40% pentru proiectele pe fonduri europene.

Legea salarizării 2026. Ilie Bolojan, despre reforma salarizării: Nu ne permitem salarii mai mari la stat fără reduceri de personal

Șeful Guvernului spune că actualul sistem de salarizare este dezechilibrat, fiind afectat de majorări arbitrare și decizii ale instanțelor, fără legătură cu productivitatea. Diferența dintre sectorul public și cel privat crește, iar România se află într-o poziție vulnerabilă în UE: venituri bugetare reduse, dar cheltuieli salariale foarte mari. În prezent, aproape 40% din veniturile statului merg pe salarii, iar numărul angajaților din sistemul public depășește 1,28 milioane.

„Aș vrea să fac câteva considerații legate de această legislație privind salarizarea, pentru că, inevitabil, va fi un subiect pe agenda publică în următoarea lună de zile. Așa cum știți, avem un angajament luat de guvernările anterioare de a veni cu o modificare a legii salarizării, în așa fel încât salariile în sectorul public să fie stabilite în mod transparent.

Astăzi, având diferite intervenții de-a lungul anilor, care au însemnat majorări arbitrare în anumite sectoare sau decizii ale instanțelor care au schimbat sistemele de salarizare, este nevoie, de asemenea, de o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea muncii, de asigurarea unei echități în acest sector și de un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei noastre și de contextul în care ne găsim.

Astăzi avem, orice s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală care sunt disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări, raportate la veniturile bugetare pe care le avem. Având în vedere că în perioada următoare vor fi discuții atât între partide, cât și între Ministerul Muncii și zona profesională din fiecare domeniu, se cuvine să vă prezint câteva date care stau la baza acestor discuții și care nu pot fi ocolite.

Avem 1.280.000 de posturi în sectorul public în România, conform datelor colectate de Ministerul Finanțelor la sfârșitul anului trecut. Avem politici salariale care sunt decuplate de dinamica productivității muncii. Ce constatăm? Că decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat se adâncește.

Nu în ultimul rând, avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar ca procent din veniturile fiscale. Astfel, din fiecare leu colectat în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, a declarat premierul interimar.

Statul nu își permite creșteri semnificative de salarii

Premierul explică faptul că statul nu își permite creșteri semnificative de salarii, deoarece anvelopa bugetară este deja la limită. Cheltuielile de personal reprezintă peste 8% din PIB, iar dobânzile la datoria publică pun presiune suplimentară pe buget. În aceste condiții, Guvernul are doar două opțiuni: creșteri mici sau reduceri de personal pentru a crea spațiu bugetar. Reforma va trebui să respecte și angajamentele privind deficitul și fondurile europene.

„Constrângerile țin de păstrarea anvelopei salariale ca pondere din PIB la un nivel care să se situeze foarte puțin peste 8%. Astăzi avem 8,1% din PIB și nu vom putea avea o pondere mai mare în anii următori, pentru că efectiv nu ne putem permite. Astăzi avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli de salarii în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB.

Prin urmare, creșterile care pot fi făcute începând de anul viitor trebuie să țină cont de aceste date și nu avem decât două posibilități reale: fie o corecție de amplitudine mică, dacă nu este afectat numărul de angajați din sectorul public, fie, dacă se doresc corecții mai mari și reducerea inechităților, singura soluție este reducerea bazei de cheltuieli publice, adică reducerea de personal acolo unde nu se justifică.

Acestea sunt alternativele care vor fi discutate în perioada următoare. Guvernul va participa la toate aceste discuții. Sper ca oamenii politici responsabili din România să ajungă la un acord asupra acestor aspecte, care țin de absorbția fondurilor europene și de reforme sustenabile, care nu generează așteptări false și care țin cont de situația financiară a țării noastre, astfel încât să găsim o formulă normală pentru o lege a salarizării care să respecte acest jalon”, a conchis Bolojan.

Un nou draft al legii salarizării bugetarilor. Sporurile scad la 20%, dispare indemnizația de hrană

Această nouă variantă a documentului aflat în lucru a fost publicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și al personalului Contractual (SNPPC), care a anunțat că ”nu va fi de acord cu nicio nouă lege a salarizării și va bloca prin toate mijloacele legale implementarea acesteia, până când actualul act normativ, Legea-cadru nr. 153/2017, nu va fi aplicat în mod INTEGRAL!”.

Conform sursei citate, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a pus în transparență publică, astăzi, 25 mai 2026, primul draft al proiectului noii Legi-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, agreat de factorii politici, act normativ care ar urma să fie aplicat începând cu luna ianuarie 2027.

Documentul, elaborat de Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Finanțelor, face parte din reforma asumată de România prin PNRR și are ca obiectiv reducerea discrepanțelor salariale și creșterea sustenabilității cheltuielilor bugetare.

În expunerea de motive se arată că actualul sistem a devenit „destul de opac”, iar modificările succesive au dus la „perpetuarea unor inechități”.

Citește și

UPDATE Leul scade la început de săptămână. Noul curs valutar BNR pentru 25.05.2026

„În prezent, în sectorul bugetar există o serie de discrepanțe salariale”, se arată în document.

Proiectul susține că au apărut situații în care „persoane încadrate pe aceeași funcție, grad, gradație de vechime în muncă, în cadrul aceleiași instituții publice să beneficieze de remunerație diferită”.

Una dintre cele mai importante modificări este reducerea diferenței dintre cele mai mici și cele mai mari salarii din sistemul public.

„Pentru încadrarea în anvelopa salarială, raportul salarial dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază (…) este de 1 la 8, față de 1 la 12 în actuala lege”, prevede proiectul.

Noua lege introduce și o „structură unică de clasificare” pentru toate familiile ocupaționale din sistemul public. Funcțiile vor fi așezate într-o grilă comună, pe baza unei metodologii de evaluare aprobate prin hotărâre de Guvern.

Salariile vor fi calculate prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în lege cu o valoare de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat.

La intrarea în vigoare a legii, valoarea de referință ar urma să fie de 4.325 de lei.

Proiectul prevede o reducere importantă a sporurilor acordate bugetarilor. „Suma sporurilor, primelor, premiilor şi indemnizațiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază”, se arată în document.

Totodată, proiectul elimină mai multe beneficii salariale existente în actuala lege. „A fost eliminată posibilitatea acordării indemnizației de hrană”, se precizează în expunerea de motive.

Dispare și indemnizația acordată pentru titlul de doctor, aceasta urmând să fie inclusă în coeficienții de salarizare pentru anumite domenii.

De asemenea, este eliminat sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, care în prezent poate ajunge la 300 de lei brut.

În schimb, proiectul menține anumite sporuri considerate esențiale. Printre acestea:

• spor de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv;
  spor de 40% pentru personalul implicat în proiecte cu fonduri europene;
  spor de 40% pentru gestionarea fondurilor externe.

Sporul pentru persoanele cu handicap va fi de 15% din valoarea de referință. Noua lege introduce și un sistem de premiere pentru performanță. „Proiectul de lege prevede acordarea unui premiu de performanță, lunar, personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției”, se arată în document.

Premiile vor putea fi acordate pentru maximum 20% dintre posturile de execuție și pentru cel mult 30% dintre funcțiile de conducere. Valoarea premiului nu va putea depăși 30% din salariul de bază individual.

În educație, proiectul prevede majorări salariale pentru toate funcțiile. „Proiectul de lege prevede creșteri ale salariului de bază pentru toate funcțiile din sistemul de învățământ”, se arată în document.

De asemenea, gradația de merit și sporul de performanță academică vor fi înlocuite cu premiul pentru stimularea performanței. Pentru personalul din sănătate, proiectul propune unificarea actualelor grile salariale într-una singură.

În același timp, multe sporuri din sistemul sanitar vor fi reduse. „Sporurile pentru condiții de muncă au fost reduse la maxim 50% din salariul de bază, față de până la 85% cât este în prezent”, se arată în proiect.

Sunt reduse și sporurile pentru condiții grele, radiații sau activitatea desfășurată în unități cu risc ridicat.

Noi reguli pentru administrația locală
Proiectul introduce grile unice și pentru administrația publică locală, unde până acum salariile erau stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale sau județene.

Documentul prevede cinci grile distincte, în funcție de numărul de locuitori ai localităților. Autorii proiectului susțin că actualul sistem a dus la dezechilibre importante.

„Aplicarea Legii-cadru a condus la situații în care unele salarii de bază din administrația publică locală sunt mai mari decât salariile din administrația publică centrală”, se arată în expunerea de motive.

Cheltuielile salariale ale statului s-au dublat
Documentul arată că implementarea actualei legi a salarizării a dus la o creștere puternică a cheltuielilor cu salariile bugetarilor.

„În termeni nominali, cheltuielile salariale din sectorul public s-au dublat, de la 57 de miliarde de lei în 2016 la 167,7 miliarde de lei în 2025”, se precizează în proiect.

Totodată, ponderea cheltuielilor salariale în PIB a crescut de la 7,4% în 2016 la 8,78% în 2025. Noua lege ar urma să înlocuiască actuala Lege-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Sindicatul Național al Polițiștilor: ”Nu vom accepta ca inechitățile istorice să fie îngropate sub pretextul unei noi reforme legislative”

Potrivit unui comunicat de presă, Sindicatul Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual (SNPPC) ”înțelege” că Guvernul României vrea să promoveze o nouă reformă salarială, invocând obligații și angajamente din PNRR și impunând o compresie a raportului salarial de la 1:12 la 1:8, ”dar aducem aminte faptul că statul eșuează, de ani de zile, în a-și respecta propriile obligații legale față de structurile de aplicare a legii”.

”Din păcate, și acum, Familia ocupațională „Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională” este transformată, în mod sistematic, într-o victimă a „constrângerilor financiare” invocate de decidenți. Pentru încadrarea în anvelopa salarială, raportul salarial dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază, soldă de funcţie/salariu de funcţie, indemnizaţie de încadrare, indemnizaţie lunară, este de 1 la 8, față de 1 la 12 în actuala lege; practic, asta ar putea conduce la o ,,comprimare” a cuantumului salarial net pentru fiecare angajat”, afirmă sindicaliștii din poliție.

De asemenea, mai spun ei, ”la aproape un deceniu” de la adoptarea Legii nr. 153/2017, personalul din Sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională înregistrează în continuare restanțe financiare majore.

”Numeroase drepturi financiare și elemente salariale esențiale nu sunt corelate cu salariul de funcție sau de bază actual, fiind înghețate sau acordate prin raportare la valori artificiale și mult diminuate, stabilite în anii trecuți. Această practică a generat discriminări profunde și opacitate în sistemul de remunerare, afectând direct predictibilitatea carierei și stabilitatea personalului care își riscă zilnic viața pentru siguranța cetățenilor și apărarea țării”, afirmă SNPPC.

”Noul proiect de lege propune o structură unică de clasificare bazată pe grade de salarizare, calculată prin înmulțirea unor coeficienți cu o valoare de referință anuală, precum și o plafonare drastică a componentelor variabile, la maximum 20%. Subliniem că nicio metodologie analitică de evaluare și nicio promisiune de stimulare a performanței nu pot masca realitatea nerespectării drepturilor deja câștigate prin lege, fapt pentru care vom acționa, în continuare, pe toate căile juridice ale instanțelor civile, pentru apărarea drepturilor noastre!”.

SNPPC mai precizează faptul că a înaintat deja Ministerului Afacerilor Interne, în prima parte a acestui an, solicitări oficiale, dublate de demersuri juridice clare pentru stingerea restanțelor salariale din ultimii ani și actualizarea elementelor financiare necorelate.

”Solicităm imperativ Guvernului României și Ministerului Muncii să stopeze calendarul legislativ pentru anul 2027 sau, în paralel cu acesta, să procedeze de îndată la achitarea integrală a tuturor datoriilor financiare către personalul din Arcul de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională”, mai cer sindicaliștii.