Proprietarii dintr-un bloc au drepturi, dar și obligații în ceea ce privește părțile comune ale clădirii, potrivit Legii nr. 196/2018, Prin urmare, faptul că o persoană locuiește la parter sau la un etaj inferior nu o scutește automat de contribuția la lucrările necesare acoperișului.
Actul normativ face distincție între proprietatea individuală și părțile comune ale clădirii. Acoperișul se află, în principiu, în categoria elementelor care aparțin tuturor coproprietarilor. Prin urmare, acoperișul nu este considerat proprietatea exclusivă a celui care locuiește în apartamentul de la ultimul etaj. El face parte din proprietatea comună a condominiului, la fel ca alte elemente necesare funcționării și protejării imobilului. Această regulă devine importantă atunci când sunt necesare lucrări de întreținere sau reparații. Reparația unei părți comune nu poate fi tratată drept o cheltuială exclusivă a proprietarului în apartamentul căruia au devenit vizibile efectele degradării, scrie Capital.
Cine trebuie să plătească reparația acoperișului
Cheltuielile pentru întreținerea, repararea și exploatarea părților comune sunt repartizate proprietarilor în funcție de cota-parte indiviză de proprietate. Asta înseamnă că, atunci când este necesară repararea acoperișului comun al blocului, plata nu revine doar locatarilor de la ultimul etaj. Toți proprietarii trebuie să contribuie, potrivit cotei-părți care le revine. Așadar, regula nu este că fiecare apartament achită neapărat aceeași sumă. Repartizarea se face potrivit cotei-părți indivize, în condițiile prevăzute de lege.
Proprietarul de la parter nu este scutit automat de plată
Un argument întâlnit în astfel de situații este că proprietarii de la etajele inferioare nu ar trebui să suporte costurile deoarece nu sunt afectați direct de infiltrațiile produse prin acoperiș. Din punct de vedere juridic, însă, obligația nu este stabilită în funcție de distanța dintre locuință și acoperiș. Un proprietar de la parter nu poate considera că nu trebuie să contribuie doar pentru că nu are infiltrații sau pentru că nu utilizează direct acoperișul. Dreptul de coproprietate asupra părților comune vine la pachet cu obligațiile aferente acestora. Același principiu se poate aplica și altor elemente ale condominiului care sunt considerate proprietate comună, în funcție de natura acestora și de situația concretă.
Când pot deveni obligatorii lucrările la acoperiș
Asociația de proprietari are responsabilități în ceea ce privește administrarea, întreținerea și repararea proprietății comune. Dacă acoperișul necesită intervenții, lucrările trebuie gestionate potrivit procedurilor prevăzute de legislația privind asociațiile de proprietari. Acest lucru presupune, după caz, adoptarea hotărârilor necesare și stabilirea cheltuielilor care urmează să fie repartizate proprietarilor. Faptul că un proprietar nu folosește direct o anumită parte comună sau consideră că lucrarea nu îi aduce un beneficiu imediat nu înlătură, prin el însuși, obligațiile aferente proprietății comune. Acoperișul are rolul de a proteja întreaga construcție, iar deteriorarea sa poate afecta în timp și alte componente ale imobilului, nu doar apartamentele de la ultimul nivel.
Ce se întâmplă dacă un proprietar refuză să plătească
După ce o cheltuială este stabilită și repartizată în conformitate cu prevederile legale, refuzul de plată poate conduce la apariția unei restanțe față de asociația de proprietari. Legea nr. 196/2018 oferă asociațiilor instrumente pentru recuperarea sumelor datorate de proprietari, în condițiile stabilite de actul normativ. Astfel, simplul fapt că un proprietar nu este de acord cu efectuarea unei reparații nu înseamnă că acesta poate refuza unilateral plata sumei care îi revine legal. Pe de altă parte, asociația trebuie să respecte procedurile prevăzute de lege atât în momentul aprobării lucrărilor, cât și atunci când stabilește și repartizează costurile.
Proprietarii ale căror locuințe sunt afectate de infiltrațiile provenite de la acoperiș pot sesiza asociația și pot solicita intervenția pentru remedierea deficiențelor. Este recomandat ca problemele să fie documentate, mai ales atunci când apa a provocat deja deteriorări în interiorul apartamentului. Fotografii, constatări tehnice, facturi pentru lucrările de remediere sau alte documente pot fi utile în cazul în care apare ulterior un litigiu privind prejudiciile. În cazul în care problema nu este rezolvată pe cale administrativă și degradarea proprietății comune produce prejudicii, situația poate ajunge inclusiv în instanță, în funcție de circumstanțele concrete.
Regula pe care trebuie să o respecte proprietarii de apartamente
Cumpărarea unui apartament într-un bloc presupune nu doar dobândirea unei proprietăți individuale, ci și deținerea unei cote-părți din elementele comune ale imobilului. Această coproprietate implică și anumite obligații financiare. În cazul unui acoperiș care face parte din proprietatea comună, cheltuielile pentru reparații nu sunt suportate exclusiv de proprietarii de la ultimul etaj. Costurile sunt repartizate între proprietari potrivit regulilor prevăzute de Legea nr. 196/2018.
Prin urmare, faptul că infiltrațiile sunt vizibile într-un apartament de la ultimul nivel nu transformă acoperișul într-un bun aparținând exclusiv proprietarilor de acolo. În același timp, proprietarii de la parter sau de la etajele inferioare nu sunt exonerați automat de obligația de a contribui la lucrările necesare unei părți comune a blocului.