La începutul anilor 2000, România se confrunta cu o creștere accelerată a crimei organizate. Grupările infracționale deveneau tot mai vizibile și mai violente, iar autoritățile desfășurau primele anchete de amploare împotriva rețelelor care își extinseseră influența dincolo de granițele țării. În centrul investigațiilor se regăsea un nume care avea să domine ani la rând primele pagini ale ziarelor: frații Cămătaru.
În haosul de după Revoluție, o serie de comandanți au fost eliberați printr-un decret rămas controversat până în prezent. Printre aceștia se aflau și frații Cămătaru, personaje care au devenit ulterior simbolul lumii interlope, notează Libertatea.
După căderea comunismului, libertatea a însemnat pentru cei mai mulți plecarea spre Occident. Ajunși în state vest-europene, interlopii au profitat de lipsa de experiență a autorităților locale în combaterea acestui tip de criminalitate venită din Est.
În scurt timp, aceștia și-au extins activitățile și au construit primele rețele internaționale: „Îți dai seama, noi, veniți din comunism… Nu era niciun pericol pentru mine pe acolo”, spune Nuțu Cămătaru în documentarul regizat de Anghel Damian.
Conform specialiștilor intervievați în „Cămătarii”, grupările românești au înțeles rapid cum funcționează sistemele occidentale și au exploatat vulnerabilitățile acestora.
„Sigur au avut informații despre cum se pot face bani acolo, despre infracțiunile prin care se pot face bani și sigur aveau informații și chiar au afirmat de multe ori că lumea de afară nu era pregătită pentru măsuri coercitive în cazuri de furt, de genul pe care ei îl făceau”, a spus psihologa Leliana Pârvulescu, expertă intervievată în documentar.
Frații Cămătaru au reunoscut că adaptarea a fost rapidă: „Nu eram la curent cu legislația țărilor în care urma să mergem, dar am învățat repede. Ne-am adaptat”, spune Sile Cămătaru, completat de fratele lui, Nuțu: „Eram brigăzi… Unii de pungași, alții de tâlhari”.
Serialul documentar de la Pro TV urmărește transformarea lumii interlope românești după anul 1990 și modul în care grupările locale au devenit parte din rețelele infracționale europene. Într-o perioadă în care instituțiile statului încă se reorganizau după căderea regimului comunist, clanurile interlope au profitat de vidul legislativ și de lipsa de coordonare dintre autorități. Anchetatorii aveau să descopere în următorii ani conexiuni care mergeau de la furturi și tâlhării până la rețele de proxenetism, cămătărie și trafic de persoane.
Documentarul Pro TV urmează să fie difuzat în fiecare luni, de la ora 23:30, aducând mărturii în premieră, imagini de arhivă și interviuri cu persoane-cheie care au urmărit ascensiunea și decăderea claurilor interlope.