Societate
EXCLUSIV. Drapelul României, între respect și amendă. Cum se aplică legea în cazul din Bosanci, Suceava. Primarul Neculai Miron: „Personal mă voi implica să le ofer sprijin pentru contestarea amenzilor”
Cazul din Suceava deschide o adevărată Cutie a Pandorei, o discuție care depășește cu mult incidentul propriu-zis. Drapelul național nu este o simplă bucată de material, fiind un simbol constituțional, asociat cu istoria, identitatea și suveranitatea României. Dar tocmai importanța lui ridică o întrebare incomodă: respectul pentru tricolor se construiește prin educație și responsabilitate sau prin amenzi de mii de lei? Și cine răspunde atunci când un drapel nu este utilizat corespunzător?
Patru oameni, 40.000 de lei amendă. Dar există o problemă în lege
Incidentul s-a petrecut în comuna Bosanci, județul Suceava. Cei patru localnici, beneficiari de ajutor social, efectuau lucrări de curățenie în folosul comunității. Potrivit Poliției, unul dintre ei a luat, fără acordul administratorului, un drapel uzat din magazia primăriei, iar ulterior acesta a fost folosit în mod repetat pentru transportul resturilor vegetale, deși existau unelte adecvate.
Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava a anunţat, luni, că în 5 noiembrie, în urma apariţiei în spaţiul public a unor imagini în care mai mulţi cetăţeni din comuna Bosanci foloseau, într-un mod necorespunzător şi ofensator, drapelul naţional al României, poliţiştii din cadrul Secţiei 2 Poliţie Rurală Ipoteşti s-au autosesizat şi au făcut verificări pentru clarificarea situaţiei.
„Astfel, s-a stabilit faptul că, la data de 05.11.2026, în intervalul 09:00-11.00, patru persoane cu vârste cuprinse între 36 şi 39 de ani, toate din com. Bosanci, jud. Suceava, s-au deplasat la Primăria comunei Bosanci unde aveau de efectuat muncă în folosul comunităţii, întrucât sunt beneficiari de ajutor social. În cadrul activităţilor desfăşurate, persoanele au efectuat lucrări de curăţare a trandafirilor din centrul comunei Bosanci.
După finalizarea acestor activităţi, una dintre persoane s-a deplasat în magazia primăriei de unde a luat, fără acordul administratorului, un drapel al României care era uzat şi depozitat în acel spaţiu. Ulterior, cele patru persoane au folosit în mod repetat drapelul respectiv pentru a transporta resturile vegetale, cu toate că personalul responsabil din cadrul primăriei comunei le-a pus la dispoziţie unelte adecvate pentru transportarea acestora”, a arătat sursa citată.
Primarul comunei, Neculai Miron (AUR), a explicat la momentul întâmplării, că drapelele vechi fuseseră înlocuite în pregătirea Zilei Naționale și depozitate la punctul de colectare pentru textile.
„Regretăm profund incidentul în care drapelul României a fost folosit în mod necorespunzător pentru a transporta resturi vegetale.”
Reacția autorităților pare, la prima vedere, de înțeles. Un simbol național nu ar trebui transformat într-un instrument pentru transportul gunoiului. Dar amenda ridică o problemă juridică importantă.
Articolul 20 nu sancționează explicit, cu 10.000–20.000 de lei, orice utilizare ofensatoare a drapelului. Sancțiunea este legată textual de o interdicție mult mai precisă: adăugarea unor inscripții sau simboluri neautorizate pe tricolor. Or, în cazul Bosanci, fapta relatată este utilizarea drapelului pentru transportul resturilor vegetale, nu inscripționarea lui. Această diferență este esențială. Poliția a anunțat temeiul sancțiunii, însă rămâne de clarificat cum justifică încadrarea juridică exactă a faptelor.
Ce spune legea, exact
Articolul 1 alineatul (3), Legea nr. 75/1994
„Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripții și simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare.”
Articolul 20, Legea nr. 75/1994
„Cetățenii sunt datori să manifeste respect față de drapelul și imnul național al României și să nu comită niciun act prin care s-ar aduce ofensă acestora.”
Textul continuă prin a stabili că încălcarea interdicției de la articolul 1 alineatul (3) constituie contravenție, sancționată cu amendă între 10.000 și 20.000 de lei, de către Poliție sau Jandarmerie.
În acest sens, trebuie făcută distincția între obligația generală de respect și fapta precisă pentru care legea stabilește amenda. În dreptul contravențional, această diferență nu este un simplu detaliu.
Mai mult, Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, articolul 21 alineatul (3), impune ca sancțiunea să fie proporțională cu gravitatea faptei, luând în considerare inclusiv împrejurările, scopul urmărit și circumstanțele personale ale contravenientului.
De ce sunt amenzile atât de mari? Parlamentul a vrut sancțiuni exemplare
Explicația se găsește în anul 2024, când a intrat în vigoare Legea nr. 12/2024. Actul normativ a fost promulgat de președintele Klaus Iohannis și a introdus amenda de 10.000–20.000 de lei pentru inscripționarea neautorizată a drapelului.
În expunerea de motive, inițiatorii au prezentat intervenția legislativă ca pe o măsură necesară pentru protejarea simbolurilor naționale și descurajarea faptelor considerate antinaționale.
Cu alte cuvinte, legiuitorul a urmărit să transmită un mesaj puternic: drapelul național nu poate fi modificat după bunul plac.
Însă tocmai severitatea sancțiunii obligă autoritățile la o aplicare riguroasă a legii. O amendă de 10.000 de lei poate reprezenta o povară uriașă pentru un beneficiar de ajutor social. Faptul că amenda aplicată este minimul legal nu înlătură obligația de a verifica dacă fapta este într-adevăr contravenție. Mai mult, persoanele sancționate pot contesta procesele-verbale în termen de 15 zile de la înmânare sau comunicare, potrivit articolului 31 din OG nr. 2/2001.
2026: proiectul care ar amenda refuzul de a săruta drapelul
O controversă și mai puternică a apărut în septembrie 2026, când a revenit în atenția publică un proiect legislativ inițiat de AUR, susținut și de parlamentari din alte formațiuni.
Propunerea prevedea:
• Amenzi de 5.000–10.000 de lei pentru oficialii care refuză să sărute drapelul la ceremonia prevăzută.
• Amenzi de 10.000–20.000 de lei pentru instituțiile audiovizuale care nu alocă 30 de minute celebrării drapelului.
• Amenzi de 10.000–30.000 de lei pentru nerespectarea obligației de a stabili o „Piață a Tricolorului”.
• Amenzi de 1.000–2.500 de lei pentru menținerea unui drapel deteriorat în acea piață.
Aceste sancțiuni sunt propuneri legislative, nu reguli care trebuie prezentate ca fiind deja în vigoare. La momentul relatărilor din septembrie, proiectul se afla la Camera Deputaților.
Cine răspunde când drapelul este deteriorat chiar de instituțiile statului? Ce spune primarul comunei Bosanci
Normele aprobate prin HG nr. 1.157/2001 prevăd, la articolul 2 alineatul (2):
„Conducătorii autorităților și instituțiilor publice răspund, în condițiile legii, de arborarea și menținerea în stare corespunzătoare a drapelului României pe edificiul și în sediul acestora.”
Această prevedere aduce în discuție o altă responsabilitate, mai puțin vizibilă. În cazul Bosanci, primarul a susținut că drapelul fusese înlocuit și depozitat pentru colectarea textilelor. Nu rezultă automat că instituția a încălcat legea. Am stat de vorbă cu edilul pentru a înțelege, ce s-a întâmplat, de fapt.
Cum apreciați amenzile de câte 10.000 de lei aplicate celor patru persoane, având în vedere că acestea sunt beneficiare de ajutor social? Considerați că sancțiunile sunt proporționale cu gravitatea faptei?
„Consider că amenzile de câte 10.000 de lei aplicate celor patru persoane sunt disproporționate, având în vedere situația lor materială precară și faptul că, din verificările efectuate, acestea au acționat în necunoștință de cauză, fără intenția de a profana simbolul național. Nu justific sub nicio formă gestul lor, pe care îl regret și îl condamn, însă consider că sancțiunea trebuie să țină cont atât de gravitatea faptei, cât și de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită. Vorbim despre persoane care beneficiază de ajutor social și pentru care asemenea sume sunt imposibil de achitat. Personal, îi voi sprijini în demersurile legale de contestare a acestor amenzi, deoarece consider că aplicarea legii trebuie să se facă nu doar cu fermitate, ci și cu echitate, discernământ și umanitate”, a punctat primarul Neculai Miron.
Dincolo de responsabilitatea celor patru persoane, considerați că există și o responsabilitate a administrației locale pentru modul în care a fost depozitat și gestionat drapelul? Ați dispus vreo verificare internă în acest sens?
„Potrivit declarațiilor martorilor, verificărilor interne și cercetărilor făcute de poliție, responsabilitatea pentru folosirea drapelului în acel mod revine celor patru persoane. Administrația a pus la dispoziție doar uneltele de lucru, iar drapelul se afla depozitat în magazia instituției, nu destinat utilizării. În paralel, s-au verificat imaginile camerelor de supraveghere și am colaborat cu autoritățile pentru clarificarea completă a situației. Sancțiunile țin de aplicarea legii de către organele competente, iar situația socială poate fi avută în vedere doar în cadrul procedurilor legale”, ne-a răspuns edilul.
Intenționează Primăria Bosanci să ia vreo măsură pentru a sprijini persoanele sancționate sau considerați că amenzile trebuie suportate integral de acestea, indiferent de situația lor financiară?
„Personal mă voi implica să le ofer sprijin pentru contestarea amenzilor, în limitele legii, pentru că au acționat în necunoștință de cauză și sunt persoane cu o situație materială foarte dificilă. Nu mă bucur că au fost amendați; cunosc aceste familii și de multe ori au venit să ceară ajutor pentru mâncare. Mi se pare nedrept să poarte singuri o astfel de povară financiară”, a transmis primarul comunei.
Patriotismul nu se măsoară în amenzi
Există o diferență fundamentală între a apăra un simbol național și a transforma acel simbol într-un instrument de pedeapsă disproporționată. Nimeni nu poate pretinde că folosirea tricolorului pentru transportarea gunoiului este un gest potrivit. Dar nici nu putem accepta ideea că orice gest ofensator justifică automat o sancțiune, indiferent de formularea legii și de împrejurările concrete.
„În comuna Bosanci, instituția noastră a avut și are un deosebit respect pentru simbolurile naționale. În centrul localității avem un catarg înalt cu un drapel de mari dimensiuni care flutură permanent, ceva ce puține localități din țară pot arăta. La monumentul eroilor sunt arborate atât drapelul național, cât și cel al Uniunii Europene, iar prin Zidul Demnității cinstim mari oameni de cultură și viață publică. Drapelul nu este o simplă bucată de pânză, ci poartă în el istoria, jertfa eroilor și identitatea noastră. Toate acestea se pot vedea și în imaginile publice de pe pagina mea. Așa înțelegem și arătăm respectul față de drapel și față de cei care au făcut posibilă această țară”, a încheiat primarul Neculai Miron.
În Bosanci, patru beneficiari de ajutor social au primit amenzi totalizând 40.000 de lei. Autoritățile au transmis un mesaj de fermitate. Rămâne însă întrebarea dacă au transmis și un mesaj de dreptate.
