Societate
Piața imobiliară, în declin. Cel mai mic număr de case vândute din ultimii șase ani în zona București-Ilfov!
Piața imobiliară, în declin. Cel mai mic număr de case vândute din ultimii șase ani în zona București-Ilfov!
În iulie, când a fost atacată infrastructura informatică a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și sistemele acesteia au fost indisponibile pentru circa o lună, s-a înregistrat cel mai mic număr de tranzacții rezidențiale din ultimul deceniu, atât la nivel național, cât și în toate piețele rezidențiale regionale din țară.
În toate marile centre regionale din țară, precum București-Ilfov, Brașov, Cluj-Napoca sau Timișoara, s-au înregistrat volume de vânzări mai mici chiar și comparativ cu perioadele de restricții totale de circulație din timpul pandemiei Covid-19.
August a adus un ușor reviriment, însă caselor vândute a continuat să rămână printre cele mai reduse înregistrate în ultimii ani. Septembrie a adus o revenire puternică a vânzărilor rezidențiale în aproape toate marile orașe din tară, potrivit statisticilor centralizate de SVN Romania. Cu toate acestea, rezultatul cumulat înregistrat în cel de al treilea trimestru a rămas unul foarte slab, cu o scădere anuală de peste o treime a numărului de case și apartamente vândute în București – Ilfov, respectiv o scădere de 17 la sută a vânzărilor la nivel național, scrie profit.
”În ultimele luni am traversat cea mai dificilă perioadă din ultimii ani pentru piața rezidențială locală, iar consecințele negative se vor resimți și în perioada următoare, ținând cont că procesul de căutare a unei locuințe poate dura și mai mult de jumătate de an. Pe de altă parte, rezultatul foarte bun de vânzări de locuințe înregistrat în septembrie arată că există în continuare un potențial ridicat și că se poate face business, atât timp cât produsul locativ este atent conceput iar strategia de vânzări este una adecvată”, a spune Andrei Sârbu, fondator și CEO al companiei imobiliare SVN Romania.
Cele mai bune rezultate de vânzări de locuințe s-au înregistrat în Timiș, unde cel de al treilea trimestru din 2026 a adus o creștere anuală de 6,4 la sută a numărului de unități rezidențiale tranzacționate. Pe de altă parte, Brașov este singura piață rezidențială majoră din România unde luna septembrie nu a adus o creștere anuală a vânzărilor de locuințe, volumul total înregistrat în trimestrul III fiind mai mic cu 63,3% față de rezultatul din perioada similară din 2025, mai notează sursa citată.
Ce se va întâmpla cu piața imobiliară după majorarea TVA
Începând cu 1 octombrie, TVA-ul a urcat de la 9 la 21 la sută pentru locuințele noi. Măsura trebuia să intre în vigoare de la 1 august, dar atacul cibernetic la Cadastru a dus la amânarea deciziei.
Atunci, cota de 9 la sută a TVA a fost menținută prin lege la promisiuni de cumpărare a locuințelor, încheiate până la 31 iulie 2025, și prelungită cu 2 luni, până la 30 septembrie.
Începând din 14 iulie, toate sistemele informatice gestionate de ANCPI au fost nefuncționale, inclusiv adresele de e-mail ale instituției și aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra, din cauza unui atac cibernetic.
Blocajul a survenit cu doar câteva zile înainte de 1 august, data de la care TVA-ul urcă de la 9% la 21% pentru locuințele noi antecontractate anterior datei de 1 august 2025 și pentru care a fost plătit un avans de 20%.
Pentru a evita situațiile în care cei care nu pot perfecta tranzacțiile, din cauza disfuncaționalității ANCPI, Parlamentul a prelungit până la 30 septembrie 2026, inclusiv, data până la care pot fi încheiate promisiunile de vânzare-cumpărare.
Senatorul PSD Daniel Zamfir a inițiat atunci un proiect legislativ în acest scop, iar inițiativei sale i s-au alăturat alți parlamentari și cum Parlamentul pentru a adopta proiecte de legi necesare implementării PNRR, modificarea a fost adoptată rapid de către senatori, iar apoi a primit și votul final al deputaților.
Acum, diferența dintre cele două cote este de 12 puncte procentuale, iar efectul crește odată cu valoarea locuinței.
Astfel, pentru un preț fără TVA de:
- 300.000 de lei, diferența de taxă este de 36.000 de lei
- 450.000 de lei, diferența ajunge la 54.000 de lei
- 600.000 de lei, diferența ajunge la 72.000 de lei
În ultimul caz, o locuință care cu TVA de 9 la sută ajungea la 654.000 de lei costă 726.000 de lei dacă se aplică TVA de 21 la sută, presupunând că prețul contractual este exprimat fără TVA și taxa este suportată suplimentar de cumpărător.
Există în continuare situații speciale în care Codul fiscal prevede TVA de 11 la sută pentru anumite clădiri considerate parte a politicii sociale, precum cele destinate căminelor de bătrâni, caselor de copii sau unor centre de recuperare. Aceste excepții nu reprezintă însă vechiul regim de TVA redus pentru cumpărătorul obișnuit de apartamente sau case, arată B1TV.
