Societate
Aerul poluat din orașul tău te îmbătrânește, nu doar te îmbolnăvește. Ce arată o amplă sinteză despre particulele fine pe care le respirăm zilnic
O nouă sinteză științifică publicată pe 19 august 2026 în revista Ageing Research Reviews de Parinaz Poursafa, cercetătoare postdoctorală la Universitatea Tampere din Finlanda, și de Juulia Jylhävä, profesoară asociată la Universitatea din Oulu și coordonatoarea grupului Systems Biology of Aging, arată că aerul poluat poate accelera îmbătrânirea biologică a organismului. Lucrarea, intitulată „Îmbătrânirea în aerul pe care îl respirăm: mecanismele și consecințele expunerii la poluarea aerului asupra îmbătrânirii biologice”, reunește dovezi care leagă expunerea la particulele fine PM2.5, poluarea din trafic și fumul produs prin arderea combustibililor în locuințe de procese precum stresul oxidativ, inflamația cronică și acumularea celulelor senescente.
Cercetarea se înscrie într-o direcție importantă a medicinei longevității, care urmărește să identifice factorii ce grăbesc îmbătrânirea organismului înainte ca deteriorările să se transforme în boli cronice. Mecanismele celulare și moleculare implicate în procesul îmbătrânirii vor fi analizate și în cadrul Congresului Internațional de Longevitate, organizat pe 24 septembrie 2026, la București, de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Cercetători internaționali și specialiști români vor explica modul în care aceste mecanisme influențează sănătatea și pot fi folosite în practica medicală. Ediția este construită în jurul conceptului de healthspan, adică prelungirea perioadei în care oamenii rămân sănătoși și funcționali. Participarea este gratuită, iar locurile sunt limitate și necesită înregistrare. Congresul va deschide cea de-a patra ediție a Longevity Expo Forum Fest, organizată de Antena 3 CNN și Longevity Magazine.
Cum vor autoritățile să reducă poluarea fonică în București. A fost aprobat planul
Pentru România, concluziile sintezei publicate de cele două cercetătoare finlandeze au o relevanță directă. Douăsprezece orașe românești apar în grupa celor 10% dintre orașele europene cu cel mai ridicat risc de mortalitate asociat poluării, potrivit clasamentului publicat în iulie 2026 de Agenția Europeană de Mediu. Clasamentul ia în calcul riscul combinat asociat expunerii îndelungate la PM2.5, dioxid de azot și ozon, pe baza concentrațiilor modelate pentru perioada 2024–2025. Târgu Jiu ocupă cea mai slabă poziție dintre orașele românești, urmat de București, Drobeta-Turnu Severin, Baia Mare, Ploiești, Timișoara, Cluj-Napoca, Satu Mare, Râmnicu Vâlcea, Oradea, Bacău și Brașov. În Târgu Jiu și Baia Mare, concentrațiile medii estimate de PM2.5 depășesc 20 de micrograme pe metru cub, de patru ori nivelul anual recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.
Efectele poluării asupra sănătății sunt cunoscute de mai mulți ani. Expunerea îndelungată crește riscul de cardiopatie ischemică, accident vascular cerebral, cancer pulmonar, boală pulmonară obstructivă cronică, diabet și astm. Agenția Europeană de Mediu estimează că 14.065 de decese din România au putut fi atribuite, în 2023, expunerii îndelungate la concentrații de PM2.5 mai mari decât nivelul anual de 5 micrograme pe metru cub recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.
Sinteza științifică a cercetătoarelor finlandeze analizează mai multe mecanisme prin care poluarea poate contribui la accelerarea îmbătrânirii biologice. Poluanții determină celulele să producă în exces molecule care pot deteriora ADN-ul, proteinele și membranele celulare, proces numit stres oxidativ. Sistemul imunitar răspunde la aceste leziuni și poate menține organismul într-o stare de inflamație persistentă. Unele celule deteriorate intră în senescență, astfel își pierd funcțiile normale și eliberează substanțe inflamatoare care afectează țesuturile din jur. Poluarea poate afecta și mitocondriile care produc energia celulelor, lungimea telomerilor și mecanismele care controlează activitatea genelor.
Există și o parte optimistă a sintezei. În studiile realizate pe persoane vârstnice din China, participanții expuși la scăderea concentrațiilor de particule au acumulat mai lent semne de fragilitate, precum pierderea forței și reducerea capacității organismului de a se recupera. Cercetătorii au observat și inversarea parțială a unor modificări epigenetice asociate îmbătrânirii. Într-un alt studiu prospectiv, trecerea de la combustibili solizi la surse mai curate pentru gătit s-a asociat cu un risc de fragilitate mai mic cu 33% până la 63%. Beneficiul cel mai mare a fost observat la persoanele active fizic. Aceste rezultate sugerează că reducerea expunerii poate încetini și poate inversa parțial unii indicatori ai accelerării îmbătrânirii.
„Reducerea poluării aerului rămâne cea mai echitabilă strategie pentru încetinirea îmbătrânirii biologice la nivelul populației”, scriu cele două cercetătoare. Pentru medicina longevității, reducerea poluării aerului poate însemna mai puține boli cronice, mai puțini ani pierduți și un organism care își păstrează mai mult timp capacitatea de a funcționa.
Dacă vrei să afli ce arată cele mai noi studii despre îmbătrânire și cum pot contribui aceste descoperiri la prelungirea vieții sănătoase, vino pe 24 septembrie la Congresul Internațional de Longevitate, la București. Participarea este gratuită, dar locurile sunt limitate, așa că înscrie-te din timp pe fundatiadanvoiculescu.ro pentru a-ți rezerva locul.
