Societate
Mădălin Hodor (CNSAS): E puțin probabil ca Lucian Pahonțu să fi făcut „acte de poliție politică”, pentru că ei nu se ocupau cu așa ceva
Mădălin Hodor, vicepreședinte al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), spune că instituția la vârful căreia se află a făcut noi cereri la MAI, MApN și SRI după ce o investigație Recorder l-a acuzat pe Lucian Pahonțu, șeful Serviciul de Protecție și Pază (SPP), că ar fi participat la baricada de la Intercontinental în 21 decembrie 1989 și la Mineriada din 13-15 iunie 1990, dar și că ar fi făcut parte din Trupele de Securitate.
Mădălin Hodor susține că CNSAS a și primit documentele de la respectivele instituții și că, pe baza lor, se va putea pronunța. Într-un interviu pentru Cotidianul, acesta a explicat situația verificărilor în cazul lui Lucian Pahonțu.
„Din ce am văzut, domnul Pahonțu a fost numit în anul 2005, dacă nu mă înșel, în funcția de șef al SPP. În Legea 187, atât în forma veche, cât și în forma ei actualizată, adică după ce a fost declarată neconstituțională și înlocuită de OUG 24/2008, devenită ulterior lege, în ceea ce privește verificările din oficiu, șefii serviciilor de informații intră în categoria persoanelor pe care CNSAS trebuie să le verifice din oficiu.
Adică nu trebuie făcută o sesizare făcută de către cineva. La momentul numirii, ei sunt automat verificabili. Sunt mai multe categorii, de la președintele României, până la șefii și adjuncții serviciilor.”, a răspuns vicepreședintele CNSAS, întrebat de ce durează de 18 ani verificarea șefului SPP.
CNSAS nu poate întocmi o notă de constatare pentru Lucian Pahonțu fără să identifice acțiuni concrete de poliție politică, iar acesta este un proces de lungă durată.
„Ca CNSAS să poată întocmi acea notă de constatare pentru o persoană, sigur că e nevoie de informații de context. Nu e suficient ca persoana respectivă să fi fost angajat efectiv al structurilor de Securitate.
Trebuie să fi și desfășurat activități de poliție politică, așa cum prevedea legea veche, respectiv, în legea nouă, activități care să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale. Adică trebuie identificate niște acțiuni concrete de poliție politică.
Pentru a găsi, a căuta în arhivă și, eventual, a identifica acele documente, e nevoie de mult mai multe informații detaliate. E un proces de căutare care uneori durează, într-adevăr, și ani de zile.”, mai arată Hodor.
Vicepreședintele CNSAS arată că instituțiile de forță au colaborat și au trimis răspunsuri detaliate legate de activitatea lui Lucian Pahonțu și transmite că „e puțin probabil” ca ofițerii din cadrul Trupelor de Securitate din care făcea parte șeful SPP să fi făcut „acte de poliție politică”.
„Acum ne-au trimis. Da, pot să vă spun asta. Ne-au trimis răspunsuri mai detaliate legate de activitate. Din ce știu eu, sunt cele mai detaliate răspunsuri pe care le-am primit vreodată despre activitatea exactă a domnului Pahonțu în perioada respectivă. Iar, în momentul de față, lucrarea este în verificare.
Repet, nu vreau să creez așteptări foarte mari, e puțin probabil ca un ofițer de la Trupele de Securitate, în poziția domnului Pahonțu, să fi făcut ceea ce se numește „acte de poliție politică”, pentru că ei nu se ocupau cu așa ceva.”, afirmă Mădălin Hodor.
Cu privire la întrebarea legată de participarea șefului SPP la represiunile din 21 decembrie 1989 sau cele de la prima Mineriadă, Hodor afirmă că acest lucru ține strict de procurorii militari.
„Nu ține de CNSAS. La întrebarea asta pot răspunde procurorii militari care au anchetat dosarul Revoluției și ar trebui să știe.
În situația în care nu există probe, adică nu găsim documente care să demonstreze că a făcut poliție politică, se eliberează ceea ce se numește adeverință de necolaborare sau de neapartenență.
Uitându-mă la cariera dânsului și pe unde a activat, nu știu, e puțin probabil ca ofițerii de la Trupele de Securitate să urmărească persoane, să facă note informative și așa mai departe. Nu spun că e exclus, dar e o șansă mai mică decât dacă ar fi activat direct în cadrul Departamentului Securității Statului.”, mai specifică Hodor.
