Societate
DIICOT își spune cuvântul în cazul azilelor din Bihor: Instituția critică dur reacțiile politice și acuză o „intervenție directă” în anchetă
Ancheta de proporții care vizează azilele groazei deținute de Viorel Pașcă a declanșat o adevărată furtună în spațiul public, mutând reflectoarele și pe scena politică.
În timp ce valul de critici din mediul online s-a intensificat, au apărut întrebări legitime legate de gradul de implicare sau de cunoaștere al lui Ilie Bolojan, fost președinte al Consiliului Județean Bihor.
Joi, în cadrul unei conferințe de presă, premierul demis a respins categoric orice asociere. Tensiunile vin la doar două zile după ce polițiștii și procurorii DIICOT au descins la zeci de adrese, destructurând o rețea acuzată că, timp de șase ani și sub paravanul unei asociații umanitare, a exploatat sute de persoane vulnerabile, inclusiv bolnavi psihic aduși din spitale din întreaga țară.
DIICOT a reacționat joi după-amiază printr-un comunicat oficial, catalogând drept inacceptabil faptul că o cauză penală de o asemenea gravitate – axată pe suspiciuni de trafic de persoane și abuzuri inimaginabile – este folosită ca armă politică. Procurorii au subliniat că „dezbaterea publică nu ar trebui deturnată de la fapte, victime și proceduri judiciare către asocieri politice gratuite”.
„Respingem categoric astfel de afirmații, care, sub aparența unei simple opinii publice, inoculează ideea că o anchetă penală este un „spectacol”, o demonstrație de forță sau un instrument folosit pentru a produce efecte politice. Ele constituie o intervenție directă a unor oameni politici într-o cauză penală aflată în plină derulare, făcută exact în perioada în care instanța urma să se pronunțe asupra cererilor DIICOT de luare a unor măsuri preventive”, se menționează în comunicatul DIICOT.
Oficialii instituției afirmă că nu este vorba despre dreptul legitim al oricărui cetățean de a critica o instituție a statului, ci „despre folosirea vizibilității politice pentru a arunca asupra unei anchete penale concrete o umbră de suspiciune, înainte ca un judecător să analizeze probele și să se pronunțe asupra solicitărilor formulate de procurori”, conform HotNews.
„Astfel de afirmații nu servesc aflării adevărului, nu protejează persoanele vătămate și nu contribuie la o dezbatere democratică onestă. Ele inoculează, în schimb, ideea că activitatea DIICOT, o instituție cu peste 20 de ani în lupta directă cu criminalitatea organizată, ar trebui privită cu neîncredere.
Este tipul de conduită care validează transferarea unor dispute, ce ar trebui tranșate exclusiv în cadrul procedurilor judiciare, către spațiul public, cu scopul de a eticheta anticipat un act de justiție drept nedrept, abuziv sau exagerat, înainte ca instanța să se fi pronunțat”, a adăugat DIICOT.
Pentru oficialii DIICOT, prioritatea absolută este ancheta penală aflată în curs, nu dezbaterile cu implicații politice.
„Justiția nu se face prin comunicate politice, postări pe rețele sociale sau declarații cu miză electorală. Dacă există nemulțumiri față de o măsură procesuală, acestea se discută în fața judecătorului, pe baza probelor și a legii. Nu prin etichetări publice, nu prin ironii și nu prin insinuări care urmăresc să creeze presiune asupra procurorilor și judecătorilor.
Atacurile tot mai frecvente și tot mai dure la adresa justiției nu sunt un fenomen colateral. Ele sunt profund nocive pentru o societate democratică. Erodează încrederea publică în instituțiile care trebuie să rămână independente de calculul electoral și lovesc direct în fundamentul statului de drept: separația reală, nu doar declarativă, între puterea politică și autoritatea judecătorească”, avertizează DIICOT.
În opinia DIICOT, un stat democratic nu poate funcționa ”dacă orice anchetă incomodă este prezentată ca răfuială politică, orice măsură procesuală este calificată drept spectacol, iar orice intervenție a justiției este tratată ca un atac”.
DIICOT cere tuturor actorilor politici să se abțină de la declarații care pot afecta cursul anchetei, pot exercita presiune asupra instanței chemate să decidă asupra măsurilor preventive și pot compromite, în ochii publicului, activitatea instituțiilor judiciare.
„Astfel de declarații, făcute public înainte ca un judecător să se pronunțe în cauză, nu au legătură cu grija pentru adevăr, pentru legalitate sau pentru persoanele vătămate. Au legătură cu miza politică și electorală a momentului, iar justiția nu trebuie transformată în instrument de luptă politică. Protejarea independenței justiției nu este o opțiune, ci o condiție esențială pentru funcționarea unei democrații”, conchide DIICOT, subliniind că justiția nu trebuie transformată într-un teren de confruntare electorală.
