Criminalistul Cătălin Gabriel Butoi Puț lansează o ipoteză care a ridicat imediat semne de întrebare: posibilitatea ca Emil Gânj să se fi sinucis, iar trupul său să fi fost, ulterior, mâncat de animale.
Acesta a vorbit despre colegii săi implicați în misiune și a descris efortul depus de aceștia pe teren. Oamenii au mers prin zone greu de accesat, prin văi și păduri, în condiții considerate de acesta mult mai dure decât și-ar imagina publicul.
„Să vă arăt tălpile colegilor mei care au dus la căutarea lui în văi, păduri. Din păcate pentru ei, mulți au fost îmbrăcați total neadecvat, încălțați total neadecvat pentru acea misiune. Au fost ținuți fără apă, fără mâncare, puțină lume știe prin ce au trecut colegii mei de la Mureș când l-au căutat pe acest Gânj.
S-a apelat și la drone cu termodinamice, pentru a se vedea dacă într-o anumită zonă e o temperature specifică corpului uman. Cu toate acestea n-am reușit să-l identificăm desi, cred eu, poliția română a făcut tot ce i-a stat în putință. Și stai să te gândești că suntem în secolul al XXI-lea și poliția beneficiază de atâta tehnică și cu toate astea nu reușește să-l prindă”, a spus celebrul criminalist Cătălin Gabriel Butoi Puț.
În vizunea sa, poliția a folosit resurse importante, fiind utilizate inclusiv drone pentru identificarea unor diferențe de temperatură care ar fi putut indica prezența unui corp uman, dar fără niciun rezultat.
Acesta spune clar că, dincolo de tehnologie, contează foarte mult informațiile din anturajul criminalului și din locurile în care acesta „își făcea veacul”.
„În afară de tehnică trebuie să te bazezi și pe informațiile primite de la fața locului, care sunt extrem de importante, informații din anturajul lui. Nu se poate să nu răsufle ceva prin locurile unde se ducea, unde anume își făcea veacul.
Eu sunt convins că el a premeditat crima, iar în locurile respective sunt depozite de apă și de mâncare care-l ajută pe o perioadă mai lungă de timp. Probabil că de asta nici nu iese de acolo”, este de părere expertul criminalist.
Specialistul crede că Emil Gânj și-ar fi premeditat crima. Ipoteza sa este că în anumite zone ar fi putut exista depozite de apă și hrană, pregătite din timp pentru a-i susține ascunderea pe termen lung. Acesta admite că există și o altă variantă, una pe care o formulează cu prudență.
„Părerea mea personală este că e mort, dar nu aș vrea să sugestionez. Deși comportamental acest Gânj ne spune că este un sadic, și-a premeditat crima cu multă atenție și nu ar fi capabil să-și ia viața.
Dar eu cred că în momentul în care a fost înconjurat de colegii mei de acolo, speriat fiind, probabil că și-a luat viața. Și acum, Dumnezeu știe dacă nu e mâncat de animale. E părerea mea personală, nu înseamnă că este așa. Nu știu, timpul ne va arăta dacă este așa sau nu”, a fost mărturia criminalistului.