STENOGRAME INCENDIARE din dosarul lui Viorel Pașca! Medicamentele erau împărțite de îngrijitori analfabeți, „după culoarea cutiilor”. Patronul azilelor groazei din Bihor refuza să cheme salvarea pentru pacienții în crize de epilepsie: „Amu pentru epilepsie, ce, să cheamă ambulanța?! Că i-o trece!”

Procurorii DIICOT au stabilit că, începând din 2006, în județul Bihor, comuna Holod, satele Dumbrava, Ceica și Tinca, Viorel Pașca și alți apropiați au adăpostit în imobilele lor persoane fără locuință și fără familie. Victimele erau trimise către centrele lui Pașca în baza unor anchete sociale, o soluție la care instituțiile statului apelau din cauza lipsei propriilor capacități de îngrijire, însă totul se realiza fără consimțământul informat al celor vizați. Astfel, pe parcursul a 17 ani, peste 3.300 de persoane cu dizabilități, vârstnici și oameni ai străzii au trecut prin aceste adăposturi, fiind exploatate sistematic de Viorel-Teodor Pașca în scopul obținerii de beneficii financiare.

Conform anchetatorilor, Viorel Pașca viza în mod special persoane fără adăpost și lipsite de sprijinul unor aparținători. Aceștia se aflau într-o stare de vulnerabilitate extremă, accentuată de vârsta înaintată, de boli sau de diverse dizabilități fizice și psihice, fiind astfel victimele ideale pentru a fi controlate.

Foarte important, dacă acele persoane „nu se potriveau acestui profil favorabil exploatării”, adică „nu exista posibilitatea obținerii de venituri pe seama acestora”, Viorel Pașca „refuza să le primească sau, la scurt timp după primirea lor și după ce constata că nu poate obține sume de bani pe seama acestora, le returna instituțiilor de unde proveneau”, au remarcat anchetatorii, potrivit informațiilor Libertatea.

Viorel Pașca și-a desfășurat „activitatea în mod ilegal, prestând, în fapt, servicii sociale fără a îndeplini condițiile legale”, au consemnat procurorii.

Citește și: Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a prejudiciat statul român cu aproape 30 de milioane de euro. Curtea de Conturi a sesizat Parchetul

Cum își trata Viorel Pașca victimele vulnerabile

DIICOT a venit cu dovezi care arată ce se întâmpla cu adevărat în azilele groazei din Bihor. Dovezile documentate de procurori surprind detalii concrete din interiorul centrelor ilegale. De exemplu, la dosar există proba unei discuții din 17 august 2025, în care Viorel Pașca era informat de un interlocutor că o femeie luată în grijă a căzut în baie, impactul fiind atât de violent încât s-au rupt mai multe obiecte din jur.

„Pașca îi cere interlocutorului să ”pună femeia în pat și gata”, interesându-se dacă e conștientă. Aceasta îi spune că în acel moment femeia are crize de epilepsie, Pașca reacționând cu indiferență: No, las că îi trece! Bine!”, susțin anchetatorii, pe baza înregistrărilor avute.

Câteva minute mai târziu, în aceeași zi, cei doi au vorbit legat de altă persoană, care nu se simțea bine și care a făcut din nou crize de epilepsie.

Reacția lui Pașca este următoarea: „Amu pentru epilepsie, ce, să cheamă ambulanța?! Doar …(se întrerupe)/: Că i-o trece! Cu toate că interlocutorul insistă cu privire la starea gravă a persoanei, Pașca Viorel continuă să aibă aceeași atitudine pasivă: ”Păi o să îi treacă iar! /ce o fi, o fi!”, au mai consemnat procurorii.

Viorel Pașca se lăuda că „poate apela la orice instituție, întrucât îi cunoaște pe șeful poliției și pe comandantul IPJ Bihor”, susțin procurorii

De altfel, un martor a sesizat în comportamentul unor polițiști veniți să cerceteze un caz din iulie 2025 „existența unei relații de amiciție cu Pașca Viorel-Teodor”.

S-au folosit inclusiv investigatori sub acoperire

Din discuțiile interceptate reies și alte informații care conturează mai clar ce se întâmplă în centrele de îngrijire cu persoanele vulnerabile. Procurorii au apelat la martori și la persoane sub acoperire pentru a face rost de aceste informații.

În februarie 2026, un investigator sub acoperire a surprins o ceartă care a pornit de la faptul că persoana responsabilă de administrarea pastilelor nu a făcut acest lucru.

„Ulterior acestor discuții, xxxxx a a menționat că numita xxxxx este cea care administrează medicamentele bătrânilor, deși aceasta „nu știe nici să scrie și nici să citească, dar are o memorie vizuală foarte bună și cunoaște pastilele după culoarea cutiilor” în care se află. De asemenea, xxxxx s-a plâns de faptul că nu există un registru medical în care să fie trecute data și orele administrării medicamentelor, fișe medicale ale acestora, mulți bătrâni având boli cronice. Totodată, s-a plâns de faptul că la un număr de bătrâni de aproximativ 40 există o singură persoană care-i îngrijește, îi spală și le administrează pastilele”, au mai notat procurorii, pe baza înregistrărilor obținute în baza mandatului legal.

De asemenea, în probele procurorilor evidențiază că în centrele în care erau cazați bolnavii sunt și probleme legate de aprovizionarea medicamentelor necesare, dar și de faptul că pacienților nu li se administrează corespunzător tratamentele.

„Mai mult, se observă că medicamentația este administrată bolnavilor, fără ca aceștia să fie consultați în prealabil de un medic și fără prescripție medicală. Una dintre aceste discuții este cea purtată la data de 30.08.2025 între Pașca Ioan și xxxxxxxxxxxx, căreia Pașca Ioan îi solicită să îi dea și medicamente pentru tensiune, pentru unul dintre benficiari, motivat de faptul că aceasta prezentase un puseu de tensiune cu o zi înainte”, susțin procurorii.

Mai mult decât atât, au fost situații în care, chiar și după discuțiile cu personalul medical, „era temporizată intervenția serviciilor de ambulanță”. „Astfel, la data de 04.12.2025, la ora 10:12:59, xxxxxxx apelează o persoană de sex masculin căreia i se adresează „domn doctor”, aflată la postul telefonic cu numărul …… […] și au discutat despre starea unei paciente diagnosticate cu demență cazată la xxxxxxxx care acuză o stare de rău. Interlocutorul o întreabă pe xxxxx dacă persoana în cauză a suferit un infarct, aceasta susținând ”Nu, nu, nu știu, nu are medicamente de infarct, numa de demență, adică n-are de inimă, n-are nimica. Și zice că o dor tăte, adică niciun semn de ceva”, context în care medicul recomandă să îi administreze un paracetamol, adăugând că dacă nu își revine în 2 ore să cheme salvarea cu „suspect infarct miocardic””, au mai notat anchetatorii DIICOT.

Citește și: Adriana Bahmuțeanu reclamă România la CEDO pentru încălcarea drepturilor copilului: „Și-au bătut joc de mine”

Viorel Pașca a fost reținut alături de soție și copii în dosarul azilelor ilegale din Bihor

Reamintim că procurorii DIICOT au făcut marți, 30 iunie, zeci de percheziții în județul Bihor pentru grup infracțional organizat și trafic de persoane și au reușit să destructureze o rețea de azile condusă de bihoreanul Viorel Pașca.

Anchetatorii au probe că azilele din Bihor exploatau vulnerabilitatea a sute de persoane găzduite fără autorizație. În comunicatul oficial, DIICOT a transmis: „Începând din 2020 și până în acest an, un bărbat de 55 de ani a format împreună cu alte persoane o rețea de criminalitate organizată pe criterii familiale, având ca scop obținerea de foloase materiale din exploatarea unor persoane vulnerabile”. Este vorba despre Viorel Pașca.

Sub paravanul Asociației „Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă”, condusă de Viorel Pașca, se ascundea un mecanism de fraudă și exploatare. Anchetatorii susțin că rețeaua oferea, la suprafață, asistență medicală și socială pentru a induce în eroare donatorii și autoritățile. Scopul real era însă obținerea de profit din sponsorizări și din controlul total asupra veniturilor celor adăpostiți, gruparea însușindu-și abuziv pensiile, indemnizațiile de handicap și chiar ajutoarele de înmormântare ale victimelor.

Descinderile procurorilor au dezvăluit tabloul sumbru din interiorul adăposturilor, unde sute de persoane vulnerabile erau lăsate la voia sorții. Deși sufereau de patologii psihice și fizice severe, bolnavii erau lipsiți de orice autonomie sau asistență de specialitate. Potrivit DIICOT, tratamentele medicamentoase erau administrate haotic sau ignorate complet de către un personal necalificat și mult prea puțin numeros. Acest management defectuos a dus la prăbușirea standardelor minime de viață.

Mai mult, pe un câmp aflat lângă cimitirul greco-catolic, au fost îngropați peste 400 oameni care au murit în aceste azile, de-a lungul anilor.

Foarte important, Viorel Pașca nu avea nici acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru acele centre, a precizat Ministerul Muncii.

Prejudiciul total estimat depășește 13 milioane de lei, adică aproximativ 2,5 milioane de euro.

În acest context, pe 1 iulie, Viorel Pașca a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, care au cerut instanței arestarea preventivă pentru 30 de zile.