Sporurile de confidențialitate de la casele de pensii, verificate de Curtea de Conturi. Auditorii au constatat că anumite plăți nu erau prevăzute de legislația privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.Pentru sumele considerate plătite necuvenit au fost dispuse măsuri de recuperare.
Sporurile de confidențialitate de la casele de pensii, luate la verificat de Curtea de Conturi. Ce s-a descoperit în urma controlului
Potrivit raportului Curții de Conturi, în iulie 2025, sporul de confidențialitate era plătit în baza a patru sentințe judecătorești la casele teritoriale de pensii din Bacău, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Botoșani.
Auditorii au constatat că unele case teritoriale au acordat aceste sume, deși sporul nu era prevăzut de legislația în vigoare privind salarizarea personalului din fonduri publice. Pentru sumele considerate plătite necuvenit, Curtea de Conturi a dispus măsuri de recuperare.
La Casa Județeană de Pensii Giurgiu, 27 de angajați beneficiau de sporuri de confidențialitate cuprinse între 174 și 1.520 de lei.
La Bacău era menționat un spor de 1.028 de lei acordat unui consilier juridic. La Bistrița-Năsăud, un șef de serviciu și un consilier juridic primeau câte 1.520 de lei, în timp ce la Botoșani doi consilieri juridici beneficiau de câte 1.519 lei.
Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), organizație care reprezintă funcționarii publici și personalul contractual din sistemul caselor teritoriale de pensii, a reacționat la informațiile privind plata sporurilor de confidențialitate.
”Acest drept salarial a fost acordat în baza unor hotărâri judecătorești, unui numar de 33 de salariati din toate Casele de Pensii, iar plata sa nu a reprezentat o decizie arbitrară sau discreționară a funcționarilor publici ori a personalului contractual din casele de pensii” a transmis Ionuț Paul Marinescu, președintele FNSSM, potrivit Mediafax.
Sindicaliștii spun că instituțiile publice sunt obligate să pună în executare hotărârile judecătorești, iar eventualele probleme privind perioada în care sporul trebuia acordat sau modul în care acesta trebuia aplicat nu pot fi puse automat în sarcina angajaților.
„Dacă există o discuție juridică privind întinderea în timp a unui asemenea drept, compatibilitatea sa cu legislația de salarizare sau modalitatea în care acesta trebuia aplicat după modificarea cadrului normativ, această problemă nu poate fi transformată într-o culpă personală a funcționarului public ori a personalului contractual care a pus în executare o hotărâre judecătorească sau o dispoziție administrativă emisă în aplicarea acesteia”, susțin sindicaliștii.
Federația cere o delimitare între constatarea Curții de Conturi privind legalitatea cheltuielilor și eventuala răspundere individuală a angajaților care au pus în aplicare actele administrative și hotărârile judecătorești.
„Este necesară, așadar, delimitarea între analiza Curții de Conturi asupra legalității unei anumite cheltuieli și răspunderea concretă a persoanelor care au pus în executare acte și hotărâri obligatorii”, a transmis FNSSM.