Sistem informatic de zeci de milioane de lei recepționat înainte să fie funcțional. Chiar dacă aplicația a fost declarată operațională în octombrie 2023, aceasta a putut fi folosită abia în iulie 2024. La momentul lansării, sistemul avea în continuare deficiențe funcționale și vulnerabilități de securitate.
Sistem informatic de zeci de milioane de lei recepționat înainte să fie funcțional. Ce a descoperit Curtea de Conturi
În urma neregulilor de achiziție, testare, migrarea datelor și instruirea angajaților, Curtea de Conturi a estimat un prejudiciu cumulat de 12,056 milioane de lei, cu tot cu dobânzi și penalități.
Verificarile Curtii de Conturi au stabilit ca sistemul cumparat a fost declarat operațional la 27 octombrie 2023, însă utilizarea efectivă a început abia la 26 iulie 2024, când aplicația se afla încă într-un stadiu nefinalizat din punct de vedere funcțional.
Întârzierea de 273 de zile dintre recepție și operaționalizare a fost însoțită de probleme care au afectat continuitatea activității instituției și calitatea serviciilor oferite publicului.
Una dintre cele mai importante constatări privește testarea sistemului. Aceasta nu a respectat integral cerințele contractuale, iar cazurile de testare au fost executate doar parțial, scrie ziare.com.
Angajații nu au fost implicați în procesul de validare, astfel că sistemul a fost recepționat fără confirmarea funcționării corespunzătoare în condiții reale de exploatare.
Potrivit auditului făcut de Curtea de Conturi, rapoartele folosite pentru justificarea plății serviciilor de testare nu reflectau fidel stadiul și rezultatele reale ale verificărilor. Serviciile respective au costat 6,434 milioane de lei, iar plata lor fără atingerea obiectivelor contractuale a generat un prejudiciu estimat la aceeași sumă. La acesta se adaugă dobânzi și penalități de întârziere de 1,118 milioane de lei.
Mai mult, documentația privind testarea automată, de performanță și de securitate nu a respectat integral cerințele din caietul de sarcini. Sistemul a ajuns în producție cu vulnerabilități de securitate, semnalate ulterior chiar de utilizatori.
O altă problemă identificată de Curtea de Conturi este faptul că ONRC nu a primit de la contractant codul sursă al aplicației. În aceste condiții, instituția nu poate realiza independent operațiunile de mentenanță, dezvoltare sau audit tehnic și rămâne dependentă de furnizor pentru intervențiile asupra sistemului.
Curtea de Conturi menționează că această situație limitează inclusiv posibilitatea efectuării unor evaluări de securitate cibernetică și generează riscuri juridice și financiare privind drepturile de proprietate intelectuală.
Nereguli au fost constatate și în privința migrării datelor din vechiul sistem. Procesele-verbale și rapoartele întocmite pentru această operațiune nu conțineau informații esențiale despre verificarea, testarea și auditarea datelor transferate, volumul acestora sau confirmarea migrării complete și corecte, mai scrie sursa citată.
Deși documentele făceau referire la transferul fișierelor într-un mediu de stocare AWS, ONRC nu a prezentat dovezi tehnice care să confirme operațiunea. Proiectul prevedea, în schimb, utilizarea infrastructurii proprii de stocare a instituției.
În plus, migrarea efectivă nu a avut loc la data consemnată în documentele de recepție, ci ulterior, în perioada 19-25 iulie 2024. La momentul recepției, comisia nu dispunea de suficiente informații pentru a verifica integritatea și acuratețea transferului.
Pentru serviciile contractate și nelivrate integral sau corespunzător, în contextul întârzierii operaționalizării, al nepredării codului sursă și al lipsei documentelor care să demonstreze migrarea corectă a datelor, auditorii au estimat un prejudiciu suplimentar de 4,504 milioane de lei.
Auditul a identificat deficiențe și în pregătirea angajaților care urmau să utilizeze noul sistem. Cursurile de instruire au fost afectate de stadiul incomplet al aplicației, instabilitatea acesteia și lipsa unui mediu de testare funcțional.
În unele cazuri, accesul personalului la mediul de test a fost acordat cu puțin timp înainte de lansarea sistemului. La momentul punerii în producție, angajații nu aveau pregătirea necesară pentru utilizarea curentă a modulelor aplicației, ceea ce a redus capacitatea instituției de a opera independent noul sistem.
Curtea de Conturi a constatat și probleme în organizarea achizițiilor publice. La contractul pentru instruirea personalului a fost folosit un criteriu de evaluare a ofertelor care nu avea o legătură directă și relevantă cu obiectul contractului. În cazul serviciilor de audit financiar, documentația a inclus cerințe restrictive privind experiența experților-cheie în auditarea proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile, deși acestea nu erau relevante pentru obiectul contractului.
De asemenea, ONRC nu a publicat în SEAP toate modificările aduse contractelor, astfel încât să fie reflectate durata și prețul final. Instituția nu a emis în termenul legal de 14 zile documentele constatatoare pentru finalizarea mai multor contracte, inclusiv cele privind testarea sistemului, instruirea personalului, auditul tehnic și serviciile de consultanță.
O altă vulnerabilitate privește lipsa unui Plan de Continuitate a Activității și a unui Plan de Recuperare în caz de Dezastru, actualizate în raport cu noua infrastructură IT. După scoaterea din funcțiune a echipamentelor vechi, în 2025, noile componente nu au fost integrate corespunzător în aceste documente, scriu jurnaliștii de la ziare.com.
Nici situația site-ului secundar, a copiilor de rezervă și a programelor de testare și instruire nu era actualizată sau definită complet. Potrivit auditorilor, aceste lipsuri reduc capacitatea Registrului Comerțului de a menține serviciile în funcțiune în cazul unei crize sau al unui dezastru informatic.