România ar putea avea în 2027 primul standard național pentru companiile Family-Friendly

România ar putea avea în 2027 primul standard național care să definească și să evalueze companiile prietenoase cu familia, printr-un demers comun al Parlamentului, autorităților publice, societății civile și mediului privat. Inițiativa a fost susținută luni, la Palatul Parlamentului, în cadrul conferinței „Family-Friendly Companies- Investment in Families Is an Investment in the Economy”, organizată de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. Obiectivul este dezvoltarea unui cadru național care să stabilească criterii clare pentru evaluarea angajatorilor, să permită recunoașterea companiilor care investesc în bunăstarea familiilor și să încurajeze extinderea acestor practici inclusiv în sectorul public. Demersul ar putea include un sistem de certificare, un clasament național al companiilor Family-Friendly și identificarea unor mecanisme de stimulare fiscală.

Inițiativa vine într-un context demografic dificil. România a înregistrat în 2025 aproximativ 145.700 de născuți-vii, cel mai redus nivel din 1930 până în prezent. În acest context, capacitatea angajatorilor și a autorităților de a răspunde nevoilor familiilor devine o miză economică, cu efecte asupra retenției angajaților, participării pe piața muncii și competitivității pe termen lung.

Citește și: Accident grav în județul Ilfov. Un autocar plin cu pasageri a lovit în plin o autoutilitară: două persoane sunt grav rănite

Un cadru național pentru evaluarea companiilor care susțin familiile

Dr. Alexandra Dobre, fondatoarea Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă și inițiatoarea Pactului pentru Demografie, Familie și Competitivitate Economică, a prezentat dezvoltarea unei clasificări naționale a companiilor prietenoase cu familia drept unul dintre obiectivele concrete ale demersului. Necesitatea unui astfel de instrument pornește de la dificultățile cu care se confruntă angajații care au responsabilități familiale, de la părinții care trebuie să gestioneze urgențele copiilor până la persoanele care îngrijesc membri vârstnici ai familiei. Alexandra Dobre a atras atenția inclusiv asupra situațiilor în care femeile se tem să își anunțe sarcina la locul de muncă sau întâmpină dificultăți la revenirea din concediul de maternitate. Viitorul standard ar trebui să permită identificarea practicilor care funcționează în realitate, nu doar a beneficiilor promovate în comunicarea companiilor.

„Nu vrem să facem un clasament de imagine, ci un instrument cu criterii clare, transparente și relevante, care să evidențieze ce funcționează. Ne dorim să aducem exemplele bune în prim-plan și să creăm un standard atât pentru companii, cât și pentru autoritățile publice”, a declarat Alexandra Dobre.

Potrivit acesteia, experiențele din mediul privat ar putea deveni o sursă de inspirație pentru politici publice, iar inițiativa ar putea fi transformată într-un demers legislativ cu sprijinul parlamentarilor.

Mihai Coteț, vicepreședintele Senatului, a atras atenția că investiția în familie depășește sfera beneficiilor oferite de angajatori și ține de capacitatea României de a le oferi tinerilor motive să își construiască viitorul aici. Pornind de la o experiență personală, acesta a subliniat că oportunitățile profesionale nu sunt suficiente dacă lipsesc infrastructura, serviciile publice și condițiile necesare pentru întemeierea unei familii. În opinia sa, este nevoie de un angajament comun al statului, mediului privat și societății civile, transformat în politici publice concrete.

„Nu este suficient să construim companii profitabile dacă, în comunitățile în care acestea funcționează, tinerii nu au perspective și nu își văd viitorul. Avem responsabilitatea să le oferim motive să își construiască viața aici, în România, prin infrastructură, servicii publice de calitate și condiții care să le permită să își întemeieze o familie. De aceea, avem nevoie de un angajament real între stat, mediul privat și societatea civilă, pe care să îl transformăm în politici publice concrete”, a declarat Mihai Coteț.

Citește și: Ministrul Manole are o veste bună și una proastă pentru seniorii cu pensii mici. Ce se va întâmpla cu ajutoarele de la stat

Simona Bucura-Oprescu, deputat și chestor al Camerei Deputaților, fost ministru al Muncii, a susținut necesitatea unui cadru legislativ care să definească standardele pentru companiile Family-Friendly și să încurajeze investițiile în capitalul uman. Aceasta a atras atenția că România se confruntă cu o combinație de provocări demografice și economice, iar efectele îmbătrânirii populației și ale scăderii natalității nu pot fi tratate separat de competitivitatea companiilor.

„Competitivitatea companiilor nu vine doar din costul energiei sau din nivelul tehnologic, ci și din investiția în capitalul uman, în oamenii care creează valoare prin implicarea lor în companii. Trebuie să creăm cadrul legal care să standardizeze ce înseamnă Family-Friendly, așa cum există modele și în alte țări”, a declarat Simona Bucura-Oprescu.

Aceasta și-a exprimat disponibilitatea de a susține demersul, subliniind că familiile au nevoie de mai multă siguranță și încredere în viitor pentru a putea lua decizii importante, inclusiv în ceea ce privește creșterea copiilor. În 2025, România a înregistrat aproximativ 145.700 de născuți-vii, conform datelor menționate în materialele conferinței. La nivel european, presiunea demografică ridică întrebări privind disponibilitatea viitoarei forțe de muncă, sustenabilitatea sistemelor sociale și capacitatea economiilor de a păstra generațiile tinere.

Marius Humelnicu, președintele Comisiei pentru Muncă, Familie și Protecție Socială din Senatul României, a susținut că standardizarea companiilor prietenoase cu familia trebuie integrată într-un pachet mai larg de măsuri, care să răspundă nevoilor angajaților și să încurajeze dezvoltarea economică.

Printre direcțiile menționate se numără facilitățile fiscale, adaptarea legislației la nevoile mediului privat și soluțiile pentru accesul tinerilor la locuințe. Senatorul a evidențiat și importanța colaborării dintre mediul academic, autorități și companii, într-o perioadă în care schimbările tehnologice modifică piața muncii.

„Este important să avem un cadru prietenos, inclusiv pentru copiii care aleg să studieze în străinătate, dar care trebuie să aibă unde să se întoarcă. Trebuie să găsim soluții prin parteneriat public-privat, astfel încât să îi încurajăm pe tinerii noștri să rămână în România”, a declarat Marius Humelnicu.

Acesta a subliniat că politicile Family-Friendly nu pot funcționa izolat, ci trebuie corelate cu alte măsuri economice și sociale.

„Mediul de afaceri răspunde rapid la nevoile angajaților. Trebuie să valorificăm aceste experiențe și să le aducem în Parlament, pentru a dezvolta legi care să contribuie la retenția tinerilor. Este nevoie de un pachet de măsuri și de o armonizare a legislației, nu de o singură măsură”, a afirmat senatorul.

Experiența din sectorul public arată că sprijinul pentru familie poate îmbunătăți eficiența angajaților

Monica Anisie, senator și secretar al Comisiei pentru învățământ, știință și inovare din Senat, a evidențiat rolul culturii organizaționale în construirea unor locuri de muncă în care responsabilitățile familiale să nu devină un obstacol în dezvoltarea profesională. Aceasta a relatat o experiență personală din perioada în care era însărcinată și participa la un proces de selecție profesională. Deși trecuse cu succes de etapele concursului, reprezentantul instituției i-a sugerat să rămână profesoară pentru a beneficia de concediul de maternitate și să se alăture ulterior organizației. Experiența a determinat-o să rămână în sistemul de învățământ și a ilustrat, în opinia sa, modul în care atitudinile angajatorilor pot influența deciziile profesionale ale părinților.

„Este vorba despre mentalitate. Despre schimbarea unei mentalități, care se face prin educație”, a declarat Monica Anisie.

Senatoarea a subliniat că responsabilitatea pentru construirea unor medii de lucru prietenoase cu familia aparține atât angajatorilor privați, cât și instituțiilor publice. Ea a prezentat exemplul unui proiect-pilot prin care au fost înființate o creșă și o grădiniță în cadrul unei instituții publice. Potrivit experienței relatate, evaluarea realizată după câțiva ani a indicat o îmbunătățire a stării de bine și a eficienței angajaților. Exemplul susține posibilitatea integrării serviciilor de îngrijire a copiilor în politicile angajatorilor, reducând dificultățile logistice ale părinților și facilitând participarea acestora pe piața muncii.

Criteriile standardului ar putea include flexibilitatea muncii, îngrijirea copiilor și sprijinul pentru persoanele dependente

Dezvoltarea standardului românesc ar urma să țină cont de experiența internațională și de practicile deja aplicate de angajatori. Germania oferă un reper relevant prin mecanismele sale de evaluare a politicilor de conciliere a vieții profesionale cu cea de familie, inclusiv prin programul audit berufundfamilie.

Acest tip de evaluare urmărește nu doar existența unor beneficii, ci și integrarea lor în organizarea muncii, în cultura managerială și în obiectivele de dezvoltare ale angajatorului.

Pornind de la temele discutate la conferință și de la acest model, un standard național ar putea lua în calcul următoarele domenii:

• Organizarea flexibilă a muncii:programe adaptabile, muncă la distanță acolo unde activitatea permite și posibilitatea ajustării programului la responsabilitățile familiale.
• Sprijin pentru părinți:zile libere suplimentare pentru urgențe care îi privesc pe copii, sprijin pentru revenirea la muncă după concediul parental și soluții pentru perioadele de vacanță școlară.
• Acces la servicii de îngrijire:contribuții pentru creșă, grădiniță și afterschool, parteneriate cu furnizori de servicii și posibilitatea dezvoltării unor facilități de îngrijire la locul de muncă.
• Sprijin pentru îngrijirea persoanelor vârstnice:flexibilitate și zile libere pentru angajații care au în grijă părinți sau alte rude dependente.
• Egalitate de șanse:protejarea parcursului profesional al angajaților care devin părinți și prevenirea discriminării asociate sarcinii sau responsabilităților familiale.
• Sănătate și sprijin pentru parentalitate:acces la beneficii suplimentare, inclusiv sprijin pentru fertilitate, acolo unde angajatorul decide să ofere astfel de servicii.
• Cultură organizațională:evaluarea modului în care managerii susțin echilibrul dintre muncă și viața personală și a măsurii în care angajații pot utiliza beneficiile fără teama unor consecințe profesionale.
• Evaluarea rezultatelor:consultarea angajaților, indicatori de utilizare a beneficiilor și obiective periodice de îmbunătățire.

Criteriile finale, metodologia de evaluare și mecanismul de recunoaștere urmează să fie definite. Un element important va fi adaptarea standardului la dimensiunea și specificul companiilor, astfel încât acesta să poată fi aplicat atât de organizațiile mari, cât și de întreprinderile mici și mijlocii.

Reprezentanții mediului privat au evidențiat legătura dintre sprijinul pentru familie, starea de bine a angajaților și performanța organizațiilor.

Oussama Jabri, Central Europe Cluster Head și Managing Director al Merck România, a prezentat exemple de măsuri prin care companiile pot răspunde nevoilor angajaților în diferite etape ale vieții de familie. La Merck, acestea includ formule flexibile de lucru, posibilitatea muncii la distanță, zile libere pentru îngrijirea persoanelor apropiate și beneficii de fertilitate pentru angajații care își doresc să devină părinți.

Reprezentantul companiei a susținut și dezvoltarea unui cadru național clar, însoțit de stimulente fiscale pentru angajatorii care investesc în programe de sprijin pentru familii.

„Oamenii nu ar trebui să fie nevoiți să aleagă între a fi angajați buni și a fi prezenți pentru familiile lor. Sprijinirea familiilor este o investiție în oameni, în loialitatea și starea lor de bine și, în cele din urmă, în performanța companiei”, a declarat Oussama Jabri.

Ionuț Stanimir, director de marketing și comunicare al Băncii Comerciale Române (BCR), a atras atenția asupra legăturii dintre investițiile în familie, educație și infrastructura necesară pentru ca tinerii să își poată construi un viitor în România. Acesta a susținut necesitatea unor măsuri public-private și a schimbului de bune practici.

„Nu putem vorbi despre un viitor sustenabil pentru România fără să investim în educație, în familii și în comunități în care oamenii își pot construi o viață. Avem nevoie de măsuri concrete, dezvoltate prin parteneriate între sectorul public și cel privat, dar și de un schimb de bune practici care să transforme inițiativele punctuale în soluții cu impact real”, a declarat Stanimir.

Roxana Elena Ghioca, director general Austrotherm România, a subliniat că investiția în familie nu este un trend, ci o necesitate. Reprezentanta companiei a evidențiat legătura dintre calitatea locuirii, sănătate și calitatea vieții și a încurajat industria construcțiilor să se alăture inițiativei.

Silvia Jalea, director de comunicare al ING România, a subliniat că o cultură organizațională sănătoasă presupune integrarea politicilor Family-Friendly dincolo de simpla includere a acestora pe lista beneficiilor oferite angajaților. Totodată, a evidențiat necesitatea unui cadru unitar, formalizat și recunoscut la nivel național, care să stabilească standarde clare privind sănătatea organizațională și sprijinul acordat angajaților în echilibrarea vieții profesionale cu cea personală.

„Politicile Family-Friendly nu trebuie să rămână doar pe lista beneficiilor oferite de o companie, ci să devină parte integrantă a culturii organizaționale. Este vorba despre o înțelegere mai profundă a angajatului, nu doar din perspectiva rolului său profesional, ci și a responsabilităților și nevoilor sale familiale. Flexibilitatea programului, înțelegerea situațiilor dificile din viața personală și sprijinul concret oferit angajaților contribuie la construirea unui mediu de lucru în care oamenii se simt susținuți și pot performa pe termen lung”, a declarat Silvia Jalea.

Studiu: 43% dintre mamele angajate au lipsit neplanificat de la serviciu în ultimul an

În cadrul conferinței a fost prezentat studiul „Ce îi apasă pe părinții din echipa ta și nu îți spun”, realizat de Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă în cadrul Pactului pentru Demografie, Familie și Competitivitate Economică. Rezultatele au fost prezentate de Anca Zlăvog, parenting coach.

Datele prezentate indică faptul că nevoile părinților care lucrează depășesc sprijinul financiar și flexibilitatea programului. Oboseala acumulată, conflictele de acasă, vinovăția și lipsa resurselor emoționale pot afecta atât viața de familie, cât și concentrarea și performanța profesională.

Potrivit studiului:

• 35% dintre respondențiar opta pentru zile suplimentare de concediu în cazul urgențelor care îi privesc pe copii.
• 32%și-ar dori o săptămână de lucru de patru zile.
• 22% dintre mamele intervievatear vrea acces la creșă, grădiniță sau afterschool.
• 22% dintre părinții care lucreazăîntâmpină dificultăți de concentrare la serviciu, de peste patru ori mai frecvent decât ceilalți angajați, potrivit datelor prezentate.
• 43% dintre mamele care lucreazăau lipsit neplanificat în ultimul an, iar 31% au invocat un alt motiv decât cel real, de teamă pentru carieră.

Datele prezentate arată și că oboseala de după program contribuie la dificultățile din familie, iar tensiunile se pot reflecta în somn, concentrare și capacitatea de lucru din ziua următoare. Concluzia studiului este că politicile Family-Friendly trebuie să țină cont de realitatea vieții de familie și de felul în care responsabilitățile de îngrijire influențează starea de bine și performanța angajaților.

Un angajament comun pentru familii și competitivitatea României

Conferința organizată de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă continuă demersurile Pactului pentru Demografie, Familie și Competitivitate Economică, prin care organizația urmărește să faciliteze colaborarea dintre autorități, mediul privat și societatea civilă. Participanții au susținut necesitatea continuării dialogului și a transformării bunelor practici în criterii transparente, măsuri aplicabile și politici publice coerente. Pentru 2027, obiectivul este conturarea unui cadru național care să permită recunoașterea angajatorilor care investesc în familii și care ar putea constitui baza unei inițiative legislative. Mesajul central al conferinței este că sprijinirea familiilor nu reprezintă doar o responsabilitate socială, ci și o investiție în capitalul uman, retenția angajaților și competitivitatea economiei românești.