Primele două județe din România care au căzut de comun acord să se unească. Sorin Grindeanu: „Am fost sunat de doi președinți de consilii județene din sudul țării. Mi-au spus că nu mai stau după noi”

Sorin Grindeanu a anunțat că a fost contactat de Marian Pavel, președintele CJ Ialomița, și de Vasile Iliuță, președintele CJ Călărași, care i-au spus că au discutat deja între ei și că au picat de acord asupra comasării.

„Astăzi (n.red.: 11 noiembrie) am fost sunat de doi președinți de CJ din sudul țării, de la Ialomița, Marian Pavel, și Călărași, Vasile Iliuță, care mi-au spus că ei doi au vorbit și nu mai stau după ce facem noi și vor să se unească. Sunt două județe mici, de 200 și ceva de mii de locuitori, care nu fac față la ce se întâmplă acum”, a declarat Sorin Grindeanu, la Antena 3.

Liderul PSD a precizat că reorganizarea administrativ-teritorială nu a fost încă dezbătută oficial în interiorul PSD, iar harta prezentată de europarlamentarul Dragoș Benea, cel care a propus redesenarea acesteia, nu reprezintă o decizie a partidului.

Citeste si Victor Ciutacu: „Abia aștept să facă deştepţii ăştia reforma administrativă şi să anunţ cu mândrie că sunt născut în comuna Sinaia”

„A fost o propunere făcută de domnul Benea să discutăm despre o reorganizare asemănătoare curților de apel. De aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a subliniatliderul social-democrat.

Reorganizarea administrativ-teritorială a României are loc după aproape șase decenii

Ultima mare redesenare a hărții administrativ-teritoriale a României a avut loc în 1968, în timpul regimului Ceaușescu. La acel moment, au fost desființate regiunile și raioanele și au fost reintroduse județele. România a fost împărțită în 39 de județe, 47 de municipii, 189 de orașe și 2.706 comune.

România este printre puținele state foste comuniste care nu au făcut, după căderea comunismului, o reformă administrativ-teritorială majoră.

Sorin Grindeanu susține o reorganizare administrativ-teritorială a țării în condițiile în care numeroase comune nu mai dispun de resursele necesare pentru a se susține și pentru a atrage fonduri europene. Potrivit cifrelor prezentate de liderul PSD, în România există 429 de localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori, aproximativ 1.200 cu mai puțin de 2.500 de locuitori și circa 1.500-1.600 cu mai puțin de 3.000 de locuitori, din totalul de aproximativ 3.300 de unități administrativ-teritoriale.

Citeste si Luca Niculescu, despre reforma administrativă: ”Până la asumarea răspunderii, să vedem cum se desfăşoară comasările voluntare”

„Sunt localități mici care nu se mai pot susține din punct de vedere economic, care nu pot face proiecte europene și nu le pot aduce cetățenilor servicii de calitate, pentru că nu au capacitate administrativă”, a afirmat Grindeanu.

Comasarea localităților va ține cont atât de numărul de locuitori, cât și de venitul pe cap de locuitor, conectivitatea și serviciile publice oferite.

PSD pierde masiv după reorganizarea administrativ-teritorială

PSD are cei mai mulți aleși locali la nivel de țară. Asta înseamnă că, odată cu reorganizarea teritorială, formațiunea va pierde mii de funcții de primari, viceprimari, consilieri locali și președinți de structuri administrative.

Potrivit estimărilor prezentate de Dragoș Benea, între 15.000 și 18.000 de aleși locali ar putea dispărea în urma reorganizării. Sorin Grindeanu susține că partidul este pregătit să-și asume reorganizarea administrativă în pofida consecințelor electorale.

„PSD, cu toate riscurile, își asumă această reformă, chiar dacă va avea de pierdut electoral. Asta înseamnă reformă, nu doar să dai din gură, așa cum au făcut alții”, a declarat Grindeanu.