Localitatea din România în care o treime din populaţie trăiește din ajutoare sociale. Cei mai săraci dintre locuitori nu au studii sau nu acceptă să lucreze pe salariul minim
Așa se face că o parte însemnată dintre românii care nu obțin venituri se mulțumesc cu aceste ajutoare de la stat și, deși, în cele mai multe cazuri, sunt insuficiente, nu vor să meargă la muncă. În satul Mironu, din comuna suceveană Valea Moldovei, 3.000 de suflete trăiesc de pe o zi pe alta. Este una dintre cele mai sărace localități din România. O treime dintre aceștia, adică vreo 850, trăiesc exclusiv din ajutoare sociale. Restul muncesc cu ziua, atunci când găsesc.
„E foarte greu traiul aici, în părţile astea. Sunt mai multe familii de rromi, cam peste 2.000 cu băieţi mai mulţi, sunt necăjiţi, lucrează în Germania, pe la sparanghel. Sunt foarte amărâţi, necăjiţi, trăiesc din ajutor social şi alocaţie. Nu există locuri de muncă„, spune Vasile Plai, reprezentantul rromilor din Mironu, pentru Observator.
Locuri de muncă nu există în sat, așa că mulți localnici preferă să stea acasă pe ajutorul social decât să facă naveta în localități învecinate în care ar găsi ceva de muncă. Din păcate, puterea de cumpărare este scăzută, iar acest lucru favorizează abandonul școlar. Asta în pofida faptului că elevii săraci sunt, într-o oarecare măsură, ajutați de stat.
„Însumând alocaţiile, venitul minim de incluziune, voucherele, munca ocazională, adună un venit lunar. Statul sprijină copiii la şcoală, au tichete, au bursă socială de 300 de lei, mai sunt vouchere de 500 de lei la intrare în şcoală pentru preşcolari. Adunându-le pe toate, se descurcă„, spune Angela Lupescu, asistent social primăria Valea Moldovei.
Aproape 850 de localnici din Mironu beneficiază de ajutor social. Adică o treime din populaţia satului. Aşa se face că aici, 98% dintre localnici sunt încadraţi în clasa oamenilor săraci.
„Avem cam 845 de familii care beneficiază de venitul minim de incluziune, ei sunt înregistraţi la ocuparea forţei de muncă, dar puţini îşi găsesc. Avem lipsa studiilor, sunt și cei care nu acceptă să lucreze pe salariul minim„, a mai precizat Angela Lupescu, asistent social.
În comunităţile sărace, fiecare zi e o luptă pentru supravieţuire, cum ar fi satele din Vaslui şi Teleorman. Pe de altă parte avem, zonele bogate care se dezvoltă în zone precum București–Ilfov, Cluj, Brașov sau Timiş,